A fost aprobat Planul de Acţiune pentru Eficienţă Energetică

Executivul a aprobat, în sfârşit, Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice, care a şi fost publicat în Monitorul Oficial de ieri. Documentul ar fi trebuit avizat de la finele anului trecut, dar a intervenit schimbarea de Guvern din decembrie.

Planul reprezintă un instrument de lucru în atingerea ţintelor pe care ţara noastră şi le-a asumat pentru reducerea consumului de energie.

Implementarea directivei europene privind eficienţa energetică în ţara noastră va crea o piaţă de minim 5 miliarde de euro în următorii zece ani, ne-au declarat, recent, mai mulţi specialişti din domeniu, luând în calcul şi necesarul de reabilitare termică a locuinţei.

Emil Calotă, vicepreşedintele ANRE (reglementatorul pieţei noastre de energie), ne-a declarat: "Acum, ministere implicate în atingerea ţintelor trebuie să-şi realizeze planurile proprii de implementare. Mă refer la Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Transporturilor. De asemenea, Ministerul Finanţelor trebuie să decidă care vor fi sursele de finanţare a măsurilor de eficienţă energetică. ANRE are atribuţii de monitorizare a implementării şi de întocmire a rapoartelor de progres".

Eficientizarea în domeniul energetic presupune reducerea pierderilor din reţelele de transport şi distribuţie, eficientizarea producţiei de electricitate, dar şi a sistemului centralizat de încălzire. În Domeniul Transporturilor, trebuie reduse consumurile cu carburanţii, iar Ministerul Dezvoltării trebuie să coordoneze şi să implementeze programele de reabilitare termică a imobilelor publice.

Domnia sa ne-a spus că luni va avea loc o întâlnire cu toate ministerele implicate şi cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor, pentru a stabili sursele de finanţare a Fondului Naţional de Eficienţă Energetică. Înfiinţarea acestui fond este prevăzută în legea eficienţei energetice, adoptată anul trecut.

Vicepreşedintele ANRE ne-a menţionat: "Autoritatea a sugerat că, în afară de resursele bugetare care pot alimenta acest fond, pot fi implementate parteneriate public-private sau pot fi adoptate diverse facilităţi, care să stimuleze dezvoltarea companiilor tip ESCO. Aceste companii pot sprijini sectorul public în atingerea ţintelor, inclusiv prin asigurarea finanţării şi implementarea programelor. Ca să putem dezvolta o asemenea piaţă, este nevoie de avizarea unor contracte de performanţă energetică, pe care entităţile publice să le poată încheia cu aceste societăţi".

Domnul Calotă a adăugat că Ministerul Dezvoltării are în lucru, cu sprijinul BERD, un proiect de redactare a unui contract-tip de performanţă energetică.

Dacă agenţii economici sunt obligaţi doar să facă audituri energetice şi să aibă manageri specializaţi (pentru consumatori mari), primăriile au stabilite obligaţii clare de reducere a consumurilor energetice din clădirile publice, din locuinţe, de eficientizare a sistemelor de iluminat, transport public şi a sistemelor de încălzire centralizată.

Specialiştii din energie susţin că potenţialul cel mai mare de economisire este la autorităţile publice, nu la industrie, care, sub presiunea liberalizării pieţelor de energie şi gaze, a luat deja măsuri de retehnologizare şi reducere a consumului.