A început reconstrucţia ecologică în Parcul Naţional Munţii Măcinului

Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM) a început reconstrucţia ecologică a unei zone din rezervaţie, iar până acum a plantat cu gorun mai mult de jumătate din cele 31 de hectare propuse, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Viorel Roşca.

Acţiunea are în vedere refacerea unui habitat prioritar la nivel european, respectiv păduri euro-siberiene cu stejar, habitat afectat în ultimii aproape 50 de ani de schimbările climatice.

"Ca urmare a schimbărilor climatice, temperaturi excesive, fructificaţie mai greoaie, o mai mică putere de germinaţie a ghindei, stejarul aproape că a dispărut din anumite zone greu accesibile, cu pante în care apa, nemaiavând pădure, nu se mai putea reţine, cu plante repede crescătoare, stejarul şi-a pierdut capacitatea de a avea continuitate", a afirmat Viorel Roşca.

El a adăugat că plantarea celor 31 de hectare cu gorun a început luna trecută, iar acum acţiunea este realizată în proporţie de peste 50%. În plus, plantarea se face doar manual, în condiţii foarte dificile.

"Forţa de muncă pentru asemenea lucrări este tot mai greu de găsit. E o muncă grea, mai ales în condiţiile noastre. Sunt zone greu accesibile, pante de până la 40 de grade, nu e uşor să faci perimetrarea, să întinzi funiile şi semnele pe baza cărora se plantează, să înlături plantele invazive de pe aceste terenuri degradate, să le duci într-o zonă care să nu afecteze dezvoltarea plantelor naturale. Urmează pregătirea terenului în vetre, săparea gropilor care nici ea nu este uşoară, terenul fiind plin de rădăcini. Se lucrează doar manual", a mai spus directorul APNMM.

În ciuda dificultăţilor de pe teren, Roşca şi-a exprimat convingerea că plantarea gorunului în Munţii Măcinului se va încheia luna viitoare şi că acţiunea va fi un succes.

"Este un succes prin faptul că vorbim despre un habitat sensibil, în condiţii limitative, având în vedere aportul pluvial, panta, eroziunea solului", a conchis el.

Proiectul "Implementarea de măsuri active de conservare pe teritoriul Parcului Naţional Munţii Măcinului pentru îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor forestiere de cvercinee şi a habitatelor de pajişte stepică şi îmbunătăţirea infrastructurii de management şi informare a vizitatorilor" presupune, printre altele, şi acţiuni de eliminare a unor plante invazive din rezervaţie, dar şi reabilitarea unui punct de informare turistică.

Bugetul total estimat al proiectului finanţat prin programul Operaţional Infrastructură Mare este de peste 14,5 milioane de lei.

Parcul Naţional Munţii Măcinului a fost declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, numără peste 3.450 de specii de floră şi faună, include suprafeţe importante de vegetaţie stepică şi este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice. Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între formaţiunile muntoase din România, fiind cei mai vechi dintre aceştia.