Accesul SUA la datele bancare europene suscită tot mai multe critici

UE este pe cale să înceapă discuţii cu SUA referitor la acordarea accesului la datele bancare, în scopul combaterii terorismului, politicienii germani din întreg spectrul politic arătându-se indignaţi, în timp ce unii membri ai Parlamentului European (PE) afirmă că vor încerca să demonteze orice înţelegere care violează dreptul la confidenţialitate, scrie Der Spiegel. Luni, miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii au dat Comisiei Europene şi Suediei (deţinătoarea preşedinţiei rotative a UE) aprobarea pentru a negocia un acord cu Washingtonul, prin care să se permită SUA verificarea datelor bancare ale cetăţenilor europeni. Guido Westerwelle, şeful liberalilor germani (FDP - Partidul Liber Democrat/Freie Demokratische Partei), a criticat acest pas, arătând că este "total inacceptabil" ca autorităţile americane să primească acces la tranzacţiile bancare germane. SUA au început să controleze tranzacţiile derulate de SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Transactions - Societatea pentru Tranzacţii Financiare Interbancare Mondiale) după atacurile de la 11 septembrie. SWIFT, care are cartierul general în Belgia, plănuieşte să-şi mute serverele şi baza sa de date - aflate actualmente în SUA - în Europa. Dat fiind legile mai stricte referitoare la confidenţialitate din Europa, SUA vor fi nevoite să ceară permisiunea UE înainte de a avea acces la informaţiile sensibile. SWIFT este responsabil pentru 15 milioane de transferuri bancare pe zi, între un total de 8.000 de bănci şi alte instituţii financiare.

Guvernele europene sunt de acord că accesul la datele bancare poate fi un instrument util de combatere a terorismului, însă mulţi politicieni germani au sunat alarma legat de ajungerea datelor private ale cetăţenilor europeni în mâna autorităţilor antiteroriste din SUA. Max Stadler, membru FDP în Bundestag (camera inferioară a parlamentului german), declara în paginile ziarului Berliner Zeitung că partidul său respinge acordul din cauza lipsei protecţiei confidenţialităţii datelor. Vicepreşedinta partidului de extremă-stânga, DieLinke/Partidul Stângii/, Halina Wawzyniak, declara şi ea aceluiaşi ziar că "există pericolul ca orice persoană care transferă fie şi un cent dintr-un cont în altul să devină pradă verificărilor" iar Juergen Trittin, vicepreşedintele fracţiunii parlamentare a Verzilor germani, spunea că este "un lucru complet disproporţionat şi excesiv să cedezi date bancare fără să fi suspect de delicte". El adăuga că o astfel de abordare este un fel de "spionat pe sub pătură" iar guvernul german "nu trebuie să accepte acest atac la principiile confidenţialităţii datelor".

Miercuri, 22 iulie, comisarul european pentru justiţie, libertate şi securitate, Jacques Barrot, le spunea membrilor PE că orice acord cu Washingtonul ar urma să fie unul interimar, care să dureze până la ratificarea finală a Tratatului de la Lisabona. Tratatul întârziat, destinat reglementării modului în care UE îşi conduce afacerile, va acorda PE o influenţă mai mare asupra legislaţiei europene. Unii parlamentari se arată însă indignaţi că nu sunt consultaţi şi ei legat de acest acord temporar. Luni, şeful fracţiunii Verzilor din PE, Daniel Cohn-Bendit, afirma că preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, "se joacă cu focul", adăugând că acesta ar trebui ori să includă parlamentul în negocieri ori să le stopeze cu totul. El avertiza în ziarul Berliner Zeitung că, în caz contrar, ar putea apărea "un puci masiv în parlament". Markus Ferber, parlamentar european din partea CSU (Uniunea Creştin-Socială din Bavaria, partid soră al CDU), declara la emisiunea de ştiri Tagesschau (Retrospectiva Zilei) de luni că planul de negociere a unui acord cu SUA este "o încercare conştientă de scurtcircuitare a PE prin permiterea unor atacuri aşa de ample şi grave la drepturile la confidenţialitate".

Însărcinatul german pentru protecţia datelor, Alexander Dix, califica planul drept "inacceptabil" şi cerea guvernului german să i se opună. El declara ziarului Berliner Zeitung că UE doreşte să impună aceste planuri dat fiind că, odată Tratatul de la Lisabona ratificat, orice acord va avea nevoie de sprijinul PE. Guenter Gloser, ministru de stat pentru afaceri europene, afirma că în negocierile cu Washingtonul confidenţialitatea datelor va juca un rol important, în cadrul discuţiilor preliminare guvernul german fiind foarte explicit în ce priveşte respectarea pe perioada discuţiilor a cadrului stabilit. Berlinul doreşte ca toate chestiunile legate de protecţia legală să fie clarificate înainte de încheierea acordului, spunea el, pentru ca cetăţenii să se poată apăra în caz că sunt acuzaţi de autorităţile americane de implicare în activităţi teroriste.