ACCIDENTUL AVIATIC DIN APUSENI: Raport: Motoarele s-au oprit din cauza givrajului sever

Actualizare 13:44 Ambii piloţi au tras de manşă la apariţia brazilor

Raportul în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni arată că în momentul în care echipajul a intrat cu aeronava în pădure, atât pilotul Adrian Iovan, cât şi copilotul au tras de manşă ca să evite impactul cu solul, iar în final avionul s-a lovit de un trunchi de brad şi s-a deformat, conform surselor din presă.

"Echipajul a fost surprins de apariţia brazilor. În acel moment, amândoi piloţii au tras de manşă pentru a evita impactul cu solul, în aces caz solul reprezentându-l pădurea de brazi. Din momentul în care aeronava, la viteza pe care o avea, a ajuns în pădure, este greu de crezut că cineva mai deţinea controlul", a declarat Eugen Suciu, membru al comisiei de investigaţie în acest caz.

Acesta a adăugat că, în final, aeronava a lovit un trunchi de brad, care a determina şi o deformare pe partea dreaptă a structurii cabinei de pasageri, dar şi răsucirea aeronavei cu 90 de grade faţă de direcţia pe care se deplasa.

"La această aeronavă, în general, accidentele pe care noi le-am mai studiat se termină cu decesul piloţilor, din cauza faptului că o aripă este deasupra şi rezervoarele, motoarele, sunt în aripă, aripa vine peste cabina postului de pilotaj şi o deformează (...) În opinia noastră, nu putea să fie o explozie în acel moment, dar oprirea a fost necomandată", a mai afirmat Eugen Suciu.

----------

Actualizare 12:47

Raportul în cazul accidentului aviatic din Apuseni, prezentat astăzi, arată că motoarele aeronavei s-au oprit din cauza givrajului sever, transmit surse din presă.

Potrivit membrilor comisiei de anchetă, aeronava pilotată de Adrian Iovan s-a prăbuşit în condiţiile în care motoarele s-au oprit din cauza givrajului sever.

"Din cauza givrajului, deasupra plafonului de nori s-a produs blocarea motoarelor", au mai spus membrii comisiei de anchetă, arătând că aeronava a zburat tot timpul, deasupra Carpaţilor Meridionali, sub altitudinea minimă admisă.

"Aeronava trebuia să zboare la nivel de zbor 120, cu o viteză de 120 de noduri, la o altitudine de 3.600 de metri. Trebuia ca aeronava să urmeze o cale aeriană. Există un moment în care comandantul de echipaj comunică controlorului de trafic faptul că se confruntă cu nişte probleme de givraj (strat de gheaţă care se depune pe vreme rece, n.r.), dar fără să a declara stare de urgenţă. Aceste probleme de givraj au generat faptul că nu a urcat aeronava până la nivelul 110. La ora 14,35 pe radarul de control al controlului de trafic s-a declanşat alarma, ceea ce înseamnă că aeronava evolua sub altitudinea minimă de siguranţă, în zonă. Controlorul de trafic a luat legătura cu aeronava, i-a cerut încă o dată comandantului, comunicându-i starea de alertă, să crească altitudinea de zbor a aeronavei. La 14,42, comandantul comunică controlului de trafic că va coborî la 8.000 de picioare, ceea ce înseamnă aproximativ 2.400 de metri şi va intra în legătură cu Centrul de Informare al zborului Bucureşti.(...) În momentul în care a luat o asemenea decizie, aeronava nu va mai beneficia de control radar şi pilotul îşi asigură responsabilitatea siguranţei siguranţei aeriene. Asta se întâmpla după ce avionul trecuse de Carpaţii Meridionali. Pe parcursul acestui zbor aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce a afectat puterea dezvoltată de motoare. Singura persoană care are toate datele şi este îndreptăţită să ia decizii este comandantul echipajului. Operatorul nu are dreptul să sugereze comandatului echipajului vreo soluţie. La momentul în care aeronava a traversat Carpaţi Meridionali s-a confruntat cu un givraj mediu la nivelul carburatoarelor. Trecerea Carpaţilor Meridionali s-a făcut deasupra plafonului, iar în momentul în care s-a apropiat de Apuseni, givrajul s-a accentuat", a declarat Eugen Suciu, membru al comisiei de investigatie în cadul CIAS.

Reprezentanţii comisiei de anchetă au mai anunţat că la testele efectuate nu s-au constatat defecţiuni tehnice, ci doar givrajul sever.

-----------

Aeronava prăbuşită în ianuarie anul trecut în Munţii Apuseni s-a confruntat cu un givraj care a afectat capacitatea motoarelor, nepermiţând să atingă altitudinea minimă pentru un zbor de siguranţă, arată raportul Centrului de Investigaţii pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, conform televiziunilor de ştiri.

Reprezentanţii Centrul de Investigaţii pentru Siguranţa Aviaţiei Civile susţin o conferinţă de presă în care anunţă finalizarea raportului în cazul accidentului aviatic din Apuseni.

Raportul are 150 de pagini şi a fost întocmit împreună cu specialişti din Marea Britanie - stat de fabricaţie a aeronavei şi SUA, unde au fost fabricate motoarele.

Eugen Suciu, membru al comisiei de investigatie în cadul CIAS, a declarat că raportul arată că aeronava zbura la o altitudine "nepotrivită, sub altitudinea minimă de siguranţă în zonă, deasupra Carpaţilor Meridionali.

El a spus că pe parcursul zborului aeronava s-a confruntat cu un givraj care a afectat capacitatea motoarelor, nepermiţând atingerea unei altitudini de siguranţă.

"Pe parcurusl acestui zbor, aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce nu a permis aeeronavei să atingă altitudinea de 11.000 de picioare", a explicat Suciu.

"Conform datelor pe care le-am colectat, a reieşit că la momentul traversării Carpaţilor Meridionali aeronava s-a confruntat cu un givraj de nivel mediu, astfel încât sistemul de degivrare a putut face faţă cât de cât", a completat Eugen Suciu.

În accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.