Acţionarii minoritari ai Carpatica vor austeritate

Un grup de acţionari minoritari ai Băncii Comerciale Carpatica (BCC), ce deţine 5,18% din capitalul social, propune adoptarea unor măsuri de austeritate, în condiţiile în care banca a raportat anul trecut pierderi de 169,5 milioane lei, faţă de profit, cu un an înainte.

Acţionarii - Werner Keul, în nume propriu şi reprezentant legal al WK Group SRL Sibiu, Raicu Sever-Florian şi Raicu Mihaela - vor, astfel, economisire privind organizarea şi conducerea băncii, "în corelaţie cu volumul de rulaj, activitate şi performanţă", potrivit unui raport al companiei transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Surse din acţionariat consideră că măsurile propuse vizează salariile conducerii băncii, în special, dar şi cheltuieli realizate în cadrul societăţii. Acestea ne-au spus, însă, că remuneraţiile la nivelul întregii bănci au crescut, ca urmare a creşterii fondului salarial, deşi au avut loc restructurări ce au dus la scăderea personalului.

Totodată, potrivit surselor citate, acţionarii doresc vânzarea celor circa 70 de autoturisme noi achiziţionate de bancă, ce au produs anterior un scandal printre aceştia.

De asemenea, grupul de acţionari minoritari a propus reducerea numărului membrilor Consiliului de Supraveghere de la 5 la 3.

În prezent, Consiliul de Supraveghere al BCC este incomplet ca număr. La ultima Adunare Generală, în urma criticilor lui Ilie Carabulea, Nicolae Petria, preşedintele Consiliului de Supraveghere, şi-a anunţat demisia. La scurt timp, un alt membru al CS, Doina Toader, şi-a prezentat demisia, iar Ioan Trenca, care era înscris pe lista candidaţilor pentru un loc în CS, şi-a retras candidatura. Tot atunci, printr-o majoritate la limită, acţionarii BCC au decis ca noul membru al Consiliului de Supraveghere să fie Giaime Marzo, consultant juridic al acţionarilor italieni ai băncii.

Acţionarii BCC sunt convocaţi în data de 18 iunie pentru a dezbate, în primul rând, oferta de absorbţie propusă de Nextebank. Recent, Nextebank a trimis acţionarilor BCC o nouă ofertă de fuziune, după ce aceştia au respins, deja, de două ori această propunere. În oferta transmisă pe 15 mai, Nextebank îşi exprimă intenţia să preia un pachet de 20% din acţiunile BCC, deţinute de acţionarul majoritar al acesteia Ilie Carabulea, astfel încât în urma operaţiunii, proprietarul său - fondul EEAF Financial Services - să aibă un pachet de cel puţin 54,5% în noua bancă. Nextebank mai transmite că, independent de această potenţială tranzacţie, propune să fie absorbită de Banca Carpatica, păstrând numele şi sediul BCC. Un răspuns la această ofertă este aşteptat până nu mai târziu de 25 iunie 2015.

De asemenea, acţionarii vor dezbate şi propunerile de reducere a capitalului social pentru acoperirea parţială a pierderilor cumulate ale băncii, înregistrate la finele anului trecut, şi apoi, de majorare a capitalului.

Carpatica a precizat că pierderea de anul trecut include provizioane în valoare de 231,6 milioane lei, înregistrate în legătură cu portofoliul de credite neperformante. În 2014, banca a înregistrat provizioane pentru creditele neperformante în valoare de aproape 231,6 milioane lei (faţă de circa 18,1 milioane lei în 2013). Rata de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era de 73,4% în decembrie 2014.

Preşedintele executiv al BCC, Johan Gabriels, declara, în februarie, că Banca Comercială Carpatica a ajuns în momentul în care acţionarii trebuie să ia decizii urgente şi importante: "Deşi, în prezent, creditele neperformante sunt acoperite de ajustări pentru depreciere, Banca are nevoie de modificări în structura acţionariatului şi să atragă capital în vederea atingerii obiectivelor strategice de creştere. Acţionarii au acordat Directoratului mandatul de a atrage capital nou, pentru a susţine dezvoltarea Băncii (...) Atragerea de capital suplimentar poate fi realizată cu succes doar în condiţiile unei noi structuri a acţionariatului. Transformarea organizaţiei într-o afacere viabilă şi profitabilă pe termen lung necesită o schimbare semnificativă atât din punct de vedere operaţional, cât şi cultural. În pofida tuturor evenimentelor care au influenţat activitatea Băncii în decursul anului trecut, am obţinut un profit operaţional peste nivelul bugetat. În prezent, Banca se află într-o poziţie considerabil mai bună comparativ cu anii precedenţi, reuşind să gestioneze portofoliul istoric de credite, să crească profitul operaţional, să beneficieze de un exces de lichiditate cu o rată a solvabilităţii de peste 10%, ceea ce îmi dă încredere în perspectivele Băncii şi acţiunile viitoare ale acţionarilor".

În primul trimestru, însă, BCC a anunţat că a revenit pe profit, raportând un rezultat net de 700.000 de lei, comparativ cu pierderea de 900.000 de lei înregistrată în aceeaşi perioadă din 2014.