ACŢIONARUL MAJORITAR NU A PUTUT ŢINE AGA LA BUCUR OBOR "Nu cred că mai există în lume o ţară în care instanţele să dea sentinţe contrare"

Reporter: Care este situaţia de la Bucur Obor, în acest moment?

Laurenţiu Postovaru: Conducerea Bucur Obor foloseşte o sentinţă penală legată de furturile din 1998 imposibil de aplicat (n.r. instanţa a obligat Depozitarul să îi reînscrie în registrul acţionarilor Bucur Obor pe cei păgubiţi în urma furturilor de acţiuni din 1998-1999), pentru a recuza practic Adunarea Generală a Acţionarilor. Imposibilitatea aplicării sentinţei a constatat-o şi ASF şi Depozitarul Central. ASF are încă la dispoziţie mijloace de a corecta situaţia creată, are şi mijloace legale de a interveni în cauză în scopul protecţiei investitorilor, dar nu a făcut o prioritate din asta până acum. În sentinţa respectivă sunt peste 40 de companii aflate în aceeaşi situaţie - SIF-urile, Alro Slatina, etc - la care s-a dispus anularea tranzacţiilor. Administratorii respectivi nu au folosit cu rea-credinţă acea sentinţă ca să obstrucţioneze acţionarii şi să-şi păstreze funcţiile şi salariile. Au respectat legea şi au ţinut AGA, cu toate suspiciunile ce se ridică asupra unui procent nesemnificativ din structura acţionariatului. În schimb, la Bucur Obor, administratorii refuză să ţină chiar şi AGA de bilanţ, obligatorie legal. Cum ar fi, ca utilizând similar această sentinţă, alţi administratori să blocheze zeci de companii listate la BVB?

Scopul meu în sine nu este să îl schimb pe X sau pe Y, ci să votez un Consiliu de Administraţie competitiv. Actualii administratori au beneficiat de "'boom''-ul din 2007 şi de faptul că Bucur Obor a capitalizat profiturile. În realitate, managementul este extrem de defectuos, profiturile companiei sunt generate în mare parte de cash-ul din bancă, în vreme ce profitul operaţional este în cădere liberă. Ca să nu mai zic că există suspiciuni de fraudă. Începând cu anul 2012, AGA nu i-a mai descărcat de gestiune, din acest motiv.

Acţionarii furaţi trebuie repuşi în drepturi, aici nimeni nu are nimic de disputat, însă această fraudă nu poate să ţină în loc o companie. Nu cred că mai există undeva în lume o ţară în care instanţele să dea aşa sentinţe contrare, una să spună că nu se poate ţine AGA, alta să oblige compania imperativ la ţinerea ei. Cred că un minim de implicare din partea ASF, fiind vorba de o companie publică, ar fi ajutat judecătorii să vadă mai bine lucrurile.

Avocaţii îmi spun că în astfel de cazuri trebuie să fac plângere penală administratorilor. Mă gândesc serios la asta, deşi şansele să se rezolve ceva în timp util sunt mici. Nu mă încălzeşte cu nimic dacă intră în puşcărie Gelu Manea (n.r. preşedintele Bucur Obor) dacă până atunci acesta face praf activele Bucur Obor.

Reporter: Totuşi, aţi mai convocat o dată AGA.

Laurenţiu Postovaru: În baza aceleiaşi sentinţe, am mai convocat încă o dată AGA, pentru 19 septembrie. De data aceasta, am specificat în convocator că pot participa la Adunarea Generală şi acţionarii păgubiţi.

Reporter: Şi cum se numără voturile?

Laurenţiu Postovaru: La momentul începerii Adunării Generale, teoretic, eu care am 50%, să spunem că aş putea să mă abţin de la vot pentru deţinerile acţionarilor păgubiţi care vin în sală.

Reporter: Pare absurd.

Laurenţiu Postovaru: Asta este a doua absurditate. Prima ar fi să nu se ţină Adunarea Generală. Este puţin spus absurditate. Dar, la absurd trebuie să răspunzi cu absurd.

De fapt, nu este chiar absurd. Până la urmă, pe ordinea de zi a AGA este alegerea administratorilor. Dacă acelor oameni le cedez eu dreptul de vot, şi-l pot exprima şi nu vor fi prejudiciaţi. Voi pierde eu nişte drepturi de vot, dar stoparea declinului companiei este mai presus de aceste drepturi şi cel mai important, este în folosul tuturor acţionarilor, inclusiv al celor deposedaţi abuziv de acţiuni.

Nu este normal ca o companie să funcţioneze în doi administratori, care să se ascundă în spatele unei aparente griji pentru acţionarii păgubiţi. Şi ceilalţi acţionari au dreptul la beneficii, la protecţie, la dreptul de a alege şi de a-şi controla afacerea şi administratorii.

Reporter: V-aţi adresat ASF?

Laurenţiu Postovaru: Am fost în audienţă. Au participat jurişti din Autoritate. Pe undeva, sunt şi ei legaţi de mâini şi de picioare, din cauza deciziilor instanţei, care sunt contrare. Dar, până la instanţe, legea spune că AGA trebuie convocată la cererea unui acţionar cu o deţinere de peste 5% din companie. Eu am 50%. ASF ar putea să intervină. Sper ca acest demers public să mişte lucrurile şi acolo. Nu cred că domnul Mişu Negriţoiu sau Mircea Ursache, nume grele în zona financiară, să accepte tacit o astfel de situaţie. Dacă nu mă înşel, Bucur Obor este pe lista companiilor ce trebuie să acceadă pe Piaţa Reglementată, iar definitivarea statutului Rasdaq este prioritară pentru conducerea ASF. Poate fi o companie bună pentru BVB şi nu cred că vor accepta astfel de practici anticorporative. În 2013, am încercat să schimb conducerea amiabil. Nu au acceptat, erau la început de mandat. Le-am redus indemnizaţiile. Gelu Manea avea un salariu de Director plus indemnizaţia de CA de peste 18.000 euro net. Cred că mai mult ca directorul de la Petrom şi oricum cu siguranţă mai mult decât preşedintele ASF! Acest salariu şi l-a votat singur în 2012, la o AGA la care eu nu am participat. La AGOA din 2013 mai mulţi acţionari au solicitat reducerea acestor salarii aberante, iar AGA le-a redus cu aproximativ 75%. Cu toate acestea, comparând bilanţurile din 2012, 2013 şi 2014 (la semestru), reducerea nu se vede în contul cheltuielilor cu salariile.

Reporter: Dacă nu se ţine nici această AGA, ce faceţi?

Laurenţiu Postovaru: Apelez la avocaţi, alte procese, altă convocare. Probabil şi ceva plângeri penale legate de gestiune frauduloasă. Procesele civile sunt de durată, nu ar fi corect ca faptele să se prescrie. Sunt mulţi alţi acţionari care îmi sugerează sau îmi solicită asta şi o voi face eu pentru că nu toţi pot susţine financiar un astfel de război.

Reporter: Împotriva deciziei instanţei nu vă puteţi întoarce?

Laurenţiu Postovaru: O sentinţă penală definitivă şi irevocabilă nu se poate schimba.

Este o sentinţă care nu este opozabilă Bucur Obor, nici mie, nici lui Gelu Manea.

Îi implică doar pe acţionarii păgubiţi şi pe hoţii de acţiuni. Asta s-a judecat la proces. Dar instanţa s-a pronunţat şi pe latura civilă şi a dispus să se anuleze tranzacţiile. Instanţa penală probabil că nu avea foarte multă experienţă în piaţa de capital.

Anularea unei tranzacţii se face prin returnarea acţiunilor dar şi printr-un flux de bani în sens invers. Fără să mai spunem că cei mai mulţi cumpărători de la vremea respectivă nici nu mai au acţiunile şi se vor opune la executarea silită, pentru că nu au fost parte în proces, iar ei trebuie prezumaţi a fi cumpărători de bună-credinţă. Acest dispozitiv incomplet al sentinţei penale pune în încurcătură şi Depozitarul Central şi ASF şi, cel mai important, pe cei păgubiţi, care nici acum, după 15 ani, nu pot beneficia de drepturile lor.

Reporter: Cum aţi fi vrut să vedeţi societatea?

Laurenţiu Postovaru: În primul rând, aş vrea să nu se mai fure. Sunt enorm de mulţi bani cheltuiţi pe reparaţii, de exemplu, după cum reiese din situaţiile lor depuse la Fisc, salariile sunt nejustificat de mari.

Din raportul administratorilor, reiese că societatea este pe profit. Evident că a făcut profit dacă nu a dat dividende ani de zile. Normal că banii strânşi acolo aduc dobânzi şi creează un profit financiar. Profitul real al societăţii, cel din exploatare, este în cădere liberă de ani de zile. În Bucur Obor, sunt peste 6000 mp neînchiriaţi. Sunt multe spaţii subînchiriate, deşi contractele lor nu le permit să subînchirieze. În Bucur, încă sunt valabile contractele de 20 de ani de zile cu 3 dolari metrul pătrat. Foarte mulţi prieteni de-ai lui Gelu Manea plătesc trei dolari chiria către Bucur şi au subînchiriat la alţii cu 50, 80, 100 de euro.

Actualul Consiliu de Administraţie nu face management, el face procese. Au peste o sută şi ceva de procese.

În tot acest timp, locaţia comercială îşi pierde "'vadul''. Degeaba ai un centru comercial imens, nu faci nimic cu el dacă clienţii nu sunt atraşi acolo. Mai mult spaţiu neînchiriat, înseamnă şi mai puţini clienţi. Acum se pregătesc de un alt "'tun'' dat societăţii, prin contractarea unei companii cu sume ce se vor îndrepta către un milion de euro, pentru ''reamenajarea'' Bucur Obor. O ideea absolut stupidă, de a încerca să transformi Bucur Obor în Mall, să pregăteşti un centru comercial care a fost gândit mai degrabă pe modelul engros-urilor Europa sau Dragonul Roşu, cu multe particularităţi pentru micul retail şi să îl bagi în competiţie cu Mall-urile bucureştene, care în curând ajung la numărul maxim suportabil pentru oraş şi mai ales în contextul în care Florin Pogonaru a anunţat începerea construcţiei unuia pe terenul fostului Prodplast, lângă Bucur Obor. Însă în acest caz sunt mai liniştit, parte din prejudiciu va fi recuperat şi de la administratori, dar şi de la firma de consultanţă, i-am notificat înainte de licitaţie că nu există acordul AGA pentru proiect şi că sunt pe deplin responsabili pentru ce urmează să întreprindă.

Reporter: Câţi bani aţi investit, în total, în Bucur Obor?

Laurenţiu Postovaru: Nu pot să îmi dau seama. În mare, din veniturile Amadeus, societatea mea prin care vindeam electrocasnice din 1991, am băgat aproximativ trei sferturi din profituri în acţiuni la Bucur şi doar un sfert în spaţiile mele comerciale. Eu trăiesc acum din spaţiile mele comerciale. 1,8 milioane de euro i-am dat, în decembrie, pentru pachetul de 10% de la Braoadhurst. Este adevărat că în 1998-1999 preţurile acţiunilor erau foarte mici. Dar să nu uităm că, la timpul respectiv, banii pe care i-am dat erau mulţi, deşi acum par foarte puţini.

Dacă aş fi folosit banii să cumpăr alte lucruri - terenuri, alte spaţii comerciale, ei se multiplicau. Bucur valorează foarte puţin acum. Societatea are pierderi foarte mari, este adevărat că profitul apare în cifre, dar se datorează profitului financiar. Dacă aş fi dat dividende, societatea era pe minus în ultimii ani. Pentru că este criză, evident, comercianţii nu mai pot plăti chiriile care erau în 2007-2008.

Reporter: Dacă Depozitarul nu a operat nici o modificare în structura acţionariatului, pentru că nu putea, atunci dumneavoastră aveţi toate acţiunile în posesie. Ar fi trebuit să puteţi vota.

Laurenţiu Postovaru: Eu am 50% în posesie. Da, pot să votez cu toate acţiunile, dar unde să votez, pe stradă? Legea spune că administratorii trebuie să convoace AGA, iar ei nu o convoacă.

Reporter: Găsiţi vreun vinovat pentru situaţia asta?

Laurenţiu Postovaru: În afară de Gelu Manea? Cel mai mare vinovat este Domnul Gheorghe Pistol (membru în Consiliul de Administraţie), pentru că îl susţine pe Gelu Manea şi pentru că nu conştientizează efectiv ce s-ar fi întâmplat cu dânsul într-o ţară normală, într-o piaţă de capital normală, într-o justiţie normală, în care nu apar două sentinţe, una zice "ţine-o" alta zice "nu o ţine" (n.r. Adunarea Generală).

Gheorghe Pistol este fost secretar al Curţii de Conturi şi decan al Facultăţii de Finanţe la Universitatea Spiru Haret. Este un om învăţat. Ar trebui să fie un om cu capul pe umeri. Nu-mi explic de ce procedează aşa, decât prin prisma unor interese materiale.

Locul liber din Consiliul de Administraţie a apărut ca urmare a demisiei Domnului Profesor Aurelian Bondrea, Rector la Universitatea Spiru Haret, la care activează şi domnul Pistol. I-am explicat situaţia, a înţeles că reputaţia şi imaginea dumnealui pot fi prejudiciate şi a demisionat imediat, nedorind să se asocieze cu faptele lui Gelu Manea.

Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu domnul Pistol, decât dacă, în următorul Consiliu de Administraţie, va conştientiza că se găseşte în ceasul al doisprezecelea, şi că asocierea cu faptele Directorului General îi pot periclita cariera şi imaginea, atât cea proprie cât şi a instituţiilor cu care colaborează, dar mai ales îl va pune într-o lumină proastă în faţa studenţilor Universitatii Spiru Haret.