Curtea de Conturi Europeană a demarat un audit care vizează examinarea eforturilor UE de combatere a spălării banilor murdari, concentrându-se în special pe sectorul bancar, conform unui comunicat de presă. Acesta arată că spălarea banilor este practica ascunderii originii ilegale a foloaselor obţinute din săvârşirea de infracţiuni. Tranzacţiile suspecte care au legătură cu activităţi de spălare a banilor sunt de ordinul a sute de miliarde de euro pe an, în UE, mai arată sursa citată.
Directiva UE privind combaterea spălării banilor (DCSB) este în vigoare din 1991 şi a fost actualizată de patru ori, cel mai recent în 2018. Comisia, actorul principal la nivelul UE, are rolul de a elabora şi de a asigura punerea în aplicare a normelor în materie de combatere a spălării banilor, în strânsă cooperare cu statele membre. Anul acesta, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a preluat sarcinile de conducere, de coordonare şi de monitorizare a luptei sectorului financiar al UE împotriva spălării banilor. Statele membre au responsabilitatea de a aplica şi de a asigura, prin intermediul legislaţiei naţionale, punerea în aplicare a normelor UE privind combaterea spălării banilor, precum şi de a asigura urmărirea penală a autorilor infracţiunilor implicând spălarea banilor. În Europa, Europol estimează la aproximativ 1,3 % din PIB-ul UE valoarea tranzacţiilor suspecte.
"Spălarea banilor reprezintă o ameninţare din ce în ce mai gravă la nivel mondial, infractorii urmărind adesea să spele bani acolo unde controalele sunt cel mai puţin riguroase, de multe ori departe de sursa fondurilor", a declarat domnul Mihails Kozlovs, membru al Curţii de Conturi Europene responsabil de acest audit, precizând: "Dată fiind amploarea enormă a acestei practici infracţionale, inclusiv în UE, şi numărul mare de scandaluri recente de notorietate în care au fost implicate unele instituţii bancare, Curtea a decis să desfăşoare un audit cu privire la eficacitatea acţiunilor întreprinse de UE în lupta împotriva spălării banilor în sectorul bancar".
În pofida cooperării internaţionale extinse şi a legislaţiei UE din ce în ce mai complexe în materie, spălarea banilor rămâne o provocare imensă care trebuie abordată în cadrul politicilor. Curtea se va axa pe transpunerea legislaţiei UE în dreptul statelor membre, pe modul în care sunt gestionate riscurile pentru piaţa internă, pe coordonarea dintre autorităţile naţionale de supraveghere şi organismele UE, precum şi pe măsurile luate de UE în cazurile de încălcări la nivel naţional ale normelor de combatere a spălării banilor. Activităţile de teren din cadrul auditului vor viza Direcţia Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare şi Uniunea Pieţelor de Capital din cadrul Comisiei, ABE şi Banca Centrală Europeană.