Aderarea Suediei şi stabilirea unei date de aderare pentru Ucraina - temele fierbinţi ale Summitului NATO de la Vilnius

Situaţia din Ucraina şi deblocarea de către Turcia a procesului de aderare a Suediei la alianţa militară sunt subiectele principale de pe agenda Summitului NATO care se desfăşoară, astăzi şi mâine, la Vilnius, Lituania. Securitatea liderilor statelor membre NATO va fi asigurată pe tot parcursul summitului de sisteme Patriot de apărare anti-rachetă aduse la Vilnius din Germania şi de avioane de luptă şi forţe terestre şi navale din 17 naţiuni aliate.

Printre cei 31 de lideri NATO prezenţi la summit se vor afla şi Joe Biden - preşedintele SUA, Recep Tayyip Erdogan - preşedintele Turciei, cancelarul german Olaf Scholz, preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-ministrul britanic Rishi Sunak. În a doua zi a reuniunii, vor participa şi Charles Michel - preşedintele Consiliului European şi Ursula von der Leyen - preşedintele Comisiei Europene.

Liderul ucrainean Volodimir Zelensky este aşteptat să participe şi să facă presiuni pentru admiterea Ucrainei în NATO la scurt timp după încheierea războiului declanşat de invazia Rusiei.

"Vorbim despre un semnal clar, despre nişte lucruri concrete în direcţia unei invitaţii. Avem nevoie de această motivaţie", a spus Zelensky într-o vizită oficială efectuată la Praga, la finalul săptămânii trecute.

Membrii NATO din Europa de Est şi-au exprimat deja sprijinul ferm pentru poziţia Ucrainei, argumentând că aducerea Kievului sub umbrela de securitate colectivă a alianţei este cea mai bună modalitate de a preveni un nou război, descurajând Rusia să atace din nou.

Această poziţie nu este îmbrăţişată deplin de Statele Unite şi Germania, care sunt mult mai precaute referitor la orice decizie care ar putea să atragă NATO într-un conflict direct cu Rusia, ceea ce ar însemna declanşarea unui război la nivel global.

"Mă aştept ca liderii noştri să reafirme că Ucraina va deveni membră a NATO şi să existe o unitate în acest sens pentru a aduce Ucraina mai aproape de obiectivul său", a declarat vineri, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, al cărui mandat a fost prelungit cu un an, chiar înainte de summitul ce se desfăşoară în aceste zile.

De aceea, membrii alianţei sunt gata să aprobe înfiinţarea unui Consiliu NATO-Ucraina privind sprijinirea aderării acestei ţări, precum şi să acorde un ajutor militar neletal pentru a ajuta forţele armate de la Kiev să se reformeze şi să atingă standardele NATO.

Măsurile respective se pare că nu îl vor mulţumi pe Volodimir Zelensky, care a insistat că ţara sa are nevoie de asigurări cu privire la calitatea de membru, pe care ar urma să o dobândească la finalul actualului conflict.

Una dintre opţiunile aflate în discuţie este ca Ucraina să fie exceptată de la parcurgerea unei proceduri folosită de multe ţări pentru a deveni membre NATO, cunoscută sub numele de Plan de acţiune pentru aderare (MAP). Unele naţiuni majore NATO, cum ar fi Statele Unite, Germania, Franţa şi Marea Britanie, au purtat discuţii cu privire la asigurarea angajamentelor de securitate pe termen lung Ucrainei, concentrându-se pe angajamentele de a continua furnizarea de arme şi muniţie.

Un alt subiect fierbinte pe agenda summitului va fi aderarea Suediei la NATO, aderare blocată de aproape un an de către Turcia.

Reprezentanţii Turciei acuză guvernul de la Stockholm că nu a făcut suficient pentru a reprima militanţii kurzi, dar suedezii susţin că şi-au respectat angajamentele conform acordului semnat anul trecut.

Recep Tayyip Erdogan a declarat vineri, într-o referire puţin voalată la Suedia, că Turcia nu va avea încredere într-o ţară care găzduieşte "terorişti", adăugând că va adopta "orice decizie este favorabilă" pentru Ankara la acest summit NATO.

Cert este că aseară, Jens Stoltenberg a mediat o întâlnire între Erdogan şi premierul suedez Ulf Kristersson, pentru soluţionarea opiniilor diferite, dar la închiderea ediţiei nu se ajunsese încă la un acord.

La summitul care începe astăzi, liderii NATO se vor pronunţa şi cu privire la generalizarea a cel puţin 2% din PIB-ul naţional pentru cheltuielile necesare apărării, angajament care a fost luat la summitul din 2014, din Ţara Galilor, dar care nu este nici astăzi respectat de toate statele membre. În prezent, doar 11 dintre cei 31 de membri ai NATO îndeplinesc ţinta de 2% din PIB alocat apărării.

Tot în cadrul summitului, liderii alianţei ar urma să aprobe primele planuri militare ale NATO, de la sfârşitul Războiului Rece încoace, pentru apărarea Alianţei împotriva oricărui atac din partea Rusiei, planuri ce stabilesc sarcini şi cerinţe detaliate pentru forţele din întreaga alianţă.

Liderii NATO se vor întâlni, de asemenea, cu omologi din Japonia, Coreea de Sud, Australia şi Noua Zeelandă, deoarece Washingtonul doresc ca alianţa să joace un rol mai important în contracararea pretenţiilor Chinei în zona Pacificului.