ADEVĂRUL DESPRE BĂNCI Va reveni încrederea în sistemul bancar european după testele de stres?

Banca Centrală Europeană (BCE) şi Autoritatea Bancară Europeană (ABE) au publicat, ieri, rezultatele testelor de stres aplicate unui număr de 123 de bănci europene. După cum au arătat datele "scăpate" în presă recent, 25 de bănci cu importanţă sistemică nu au trecut pragul minim de adecvare a capitalului, iar necesarul de capital suplimentar este de circa 25 de miliarde de euro.

Conform datelor de la ABE, dintre cele 25 de bănci care nu au trecut testul, 12 şi-au acoperit deja necesarul de capital suplimentar. Astfel, din ianuarie 2014 până la 30 septembrie 2014, băncile europene evaluate şi-au majorat capitalul cu 53,6 miliarde de euro prin emisiuni de acţiuni (39,2 miliarde euro este suma netă, care nu include rambursări şi răscumpărări) şi 39,1 miliarde de euro prin emisiuni de obligaţiuni convertibile.

În cadrul scenariului pesimist, la nivelul anului 2016, cel mai mare deficit de capital l-a înregistrat banca Eurobank Ergasias din Grecia, de 4,63 miliarde de euro, urmată de banca italiană Monte dei Paschi, cu un deficit de 4,25 miliarde euro.

Deficite majore au înregistrat şi National Bank of Greece (3,43 miliarde de euro) şi Banco Comercial Portugues (1,14 miliarde).

Pe lista băncilor cu deficit de capital de la ABE se mai află Österreichische Volksbanken, Dexia, Piraeus Bank, Münchener Hypothekenbank din Germania, încă opt bănci din Italia şi primele două bănci din Slovenia, Nova Ljubljanska şi Nova Kreditna Banka Maribor.

Pentru scenariul pesimist aplicat, pragul de trecere l-a reprezentat rata de adecvare a capitalului de bază de rang I (n.a. CET1, Common Equity Tier 1) de 5,5%. Majorările de capital de la începutul anului au condus la reducerea deficitului de capitalizare pentru cele 25 de bănci până la 9,52 de miliarde de euro.

Ca urmare a programului de evaluare a calităţii activelor bancare, BCE a determinat băncile să-şi reducă valoarea activelor cu 48 de miliarde de euro, conform comunicatului de presă de pe site-ul instituţiei. În plus, în bilanţurile băncilor au fost descoperite active neperformante cu o valoare nominală de 136 de miliarde de euro.

Cea mai mare ajustare negativă trebuie aplicată valorii activelor din sistemul bancar al Italiei, de circa 12 miliarde de euro, în cazul băncilor din Grecia fiind vorba de 7,6 miliarde, iar în cazul băncilor din Germania de 6,7 miliarde de euro.

"În cadrul scenariului advers, se estimează o reducere a capitalul agregat al băncilor cu circa 263 de miliarde de euro până la sfârşitul anului 2016", se mai arată în raportul BCE. Pierderile de capital ar afecta cel mai mult băncile din Italia (35,5 miliarde), urmate de cele din Franţa (30,8 miliarde) şi Germania (27 de miliarde).

Sumele publicate de autorităţile europene sunt mari, dar reflectă ele adevărata rezistenţă a sistemului bancar în faţa noii crize apărute la orizont?

La mijlocul acestei luni, Centrul pentru Administrarea Riscului din cadrul Universităţii din Lausanne (CRML) a publicat ultimele rezultate ale unui test de stres alternativ aplicat băncilor europene.

Ipoteza principală este, în acest caz, declinul accentuat al pieţelor financiare globale, cu până la 40% într-un interval de 6 luni. Acesta este cu adevărat un test stres, în condiţiile în care astfel de scăderi ale pieţelor internaţionale s-au înregistrat doar de trei ori în ultimul secol: în 1929, 2000 şi 2008. În plus, reducerea masivă a intervalului dintre două crize ar trebui să reprezinte un factor suplimentar de îngrijorare.

Ce au descoperit cercetătorii din Elveţia? Că Deutsche Bank ar avea nevoie de capital suplimentar de peste 75 de miliarde de euro, iar BNP Paribas de aproape 75 de miliarde de euro, în condiţiile în care ambele au primit note bune de trecere de la BCE şi ABE (vezi graficul 1).

Pentru 31 dintre cele 123 de bănci evaluate de BCE, deficitul total de capital se ridică la 484 de miliarde de euro. Într-un astfel de scenariu, deficitul de capital al băncilor din Franţa ar ajunge la 267 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste 10% din PIB, iar deficitul băncilor din Germania la 127 de miliarde, adică aproape 4% din PIB (vezi graficul 2).

În aceste condiţii, vor avea testele de stres ale BCE suficientă credibilitate pe pieţe? Poate, dar numai dacă le comparăm cu cele anterioare, care s-au dovedit un dezastru de imagine.

Va reveni încrederea în sistemul bancar european? Puţin probabil, acesta fiind şi motivul pentru care băncile centrale folosesc toate mijloacele pentru a împiedica prăbuşirea unor pieţe demult decuplate de aspectele fundamentale ale economiei globale.