Actualizare Merkel şi Putin ar negocia în secret un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor
Germania şi Rusia au lucrat la un plan secret de stabilire a unei soluţii paşnice pentru încheierea tensiunilor internaţionale asupra Ucrainei, transmite publicaţia online The Independent.
Publicaţia britanică dezvăluie că planul de pace, la care lucrează atât Angela Merkel şi Vladimir Putin, este legat de două ambiţii principale: stabilizarea frontierelor Ucrainei şi acordarea unui impuls economic statului ce se află în dificultate financiară, în special a unui nou acord pe energie care să asigure securitatea rezervelor de gaze.
Însă şi mai controversat este faptul că, dacă înţelegerea propusă de cancelarul german ar fi acceptată de ruşi, comunitatea internaţională a avea nevoie să recunoască independenţa Crimeii şi anexării acesteia de către Rusia, o mişcare pe care unele dintre statele membre ale Naţiunilor Unite le-ar putea accepta mai greu.
Surse apropiate negocierilor secrete susţin că prima parte a planului de stabilizare necesită ca Rusia să-şi retragă sprijinul financiar şi militar faţă de grupurile diverse de separatişti pro-ruşi ce operează în estul Ucrainei. Ca parte a unei astfel de înţelegere, regiunea ar beneficia de unele puteri descentralizate.
În acelaşi timp, Preşedintele Ucrainean ar fi de acord să nu aplice pentru alăturarea la NATO. În schimb, Preşedintele Putin nu ar urmări să blocheze sau să intervină în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană sub un pact semnat acum câteva săptămâni.
În al doilea rând, Ucrainei i-ar fi oferită un nou acord pe termen lung cu Gazprom, uriaşul furnizor de gaze din Rusia, pentru viitoare rezerve de gaze şi preţuri. În prezent, nu există un acord pentru gaze în efect. Rezervele de gaze ale Ucrainei sunt în scădere şi probabil vor fi insuficiente înainte de această iarnă, care ar putea previziona faliment economic şi ruină socială pentru stat.
Ca parte a înţelegerii, Rusia ar compensa Ucraina cu un pachet financiar pentru pierderea chiriei folosite la plata staţionării flotei sale în portul Sevastopol din Crimea la Marea Neagră până la data la care a votat pentru independenţa peninsulei în martie.
Însă, aceste încercări ale lui Merkel de a acţiona ca un broker între Preşedintele Putin şi Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, au fost puse pe fundalul doborârii avionului MH17 în estul Ucrainei.
Însă surse din interior care iau parte la discuţii au declarat ieri că "planul de pace german este încă pe masă şi este singura înţelegere de acum. Negocierile au încetat din cauza dezastrului MH17 însă aceştia sunt aşteptaţi să reînceapă odată ce investigaţiile s-au încheiat".
Relaţiile comerciale apropiate cu UE au fost una din marile ambiţii ale mandatului prezidenţial al lui Poroşenko. A fost un suporter ferm al mişcării pro-europene a statului chiar dacă este neafiliat la vreun partid politic. A fost unul dintre susţinătorii Revoluţiei Portocalii din 2004 şi a fost Ministru de Externe în administraţia Yuliei Tymoshenko.
Un purtător de cuvânt al Biroului de Externe şi Commonwealth a declarat că nu are cunoştinţe că astfel de negocieri au loc. Însă, purtătorul de cuvânt a afirmat că este foarte puţin probabil ca ori SUA sau Marea Britanie să fie de acord la recunoaşterea controlului Rusiei asupra Crimeii. Ieri, nu era nimeni valabil să comenteze la biroul de presă al ambasadei germane, potrivit publicaţiei.
"Aceasta este înţelegerea lui Merkel. Ea a discutat direct cu Preşedintele Putin despre acest subiect. Ea are nevoie să rezolve această dispută deoarece nimeni nu este interesat să fie tensiuni în Ucraina sau să angajeze Rusia într-un război rece. Nimeni nu vrea un alt Război Rece", a declarat o sursă apropiată de negocieri.
Cele două ţări au legături comerciale importante. Unele companii germane producătoare de autoturisme au operaţiuni extinse în Rusia, care este acum una dintre cele mai mari pieţe din Europa pe acest segment. Deşi acum Rusia oferă statelor UE o treime din rezervele lor de gaze prin gazoducte ce trec prin Ucraina, Germania are propriul gazoduct bilateral direct către Rusia, devenind astfel mai puţin vulnerabilă decât alte ţări.
Unul dintre actorii centrali ai negocierilor privind un nou acord pentru gaze cu Gazprom se pare că este unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ai Ucrainei, broker-ul de gaze, Dmitry Firtash. Acesta, care a negociat prima înţelegere între Ucraina şi Rusia între anii 2006 şi 2009, locuieşte acum în Viena şi se luptă cu acuzaţii de extrădare din partea americanilor. Însă Firtash are relaţii strânse cu liderii ruşi şi ucraineni, el l-a sprijinit pe Poroşenko, şi a jucat rolul de intermediar în spatele uşilor închise la cel mai înalt nivel.
-------
Sancţiunile anunţate de Uniunea Europeană vor avea "inevitabil drept rezultat o creştere a preţurilor pe piaţa energiei din Europa", a afirmat ieri Ministerul rus al Afacerilor Externe, relatează AFP şi Reuters. "A pune obstacole cooperării cu Rusia în domeniul energetic" constituie "o măsură necugetată şi iresponsabilă", notează MAE rus, într-un comunicat.
Ministerul rus de Externe critică totodată într-un mod neobişnuit de drastic politica Uniunii Europene. "Politica UE nu se mai bazează astăzi pe fapte verificate, ci este dictată de Washington", declară MAE rus, adăugând că aceste "sancţiuni antiruse ilustrează incapacitatea Uniunii Europene de a juca un rol autonom în problemele mondiale".
După sancţiunile impuse de SUA, MAE rus a avertizat că SUA şi politica lor "destructivă" şi lipsită de perspectivă ar putea avea, pentru Washington, consecinţe "foarte concrete".
• Ministrul german al Economiei: "Penalizările împotriva Rusiei ar putea afecta economia Germaniei, însă pacea este mai importantă"
Noile sancţiuni împotriva Rusiei ar putea afecta economia Germaniei, însă pacea este mai importantă, a declarat ieri Sigmar Gabriel, ministrul german al economiei şi vicecancelar, relatează Reuters, citat de Agerpres.
"Ştim că ne-am putea confrunta cu consecinţe economice, ştim că schimburile comerciale cu Rusia nu sunt extraordinar de mari, însă au o anumită importanţă", a afirmat Sigmar Gabriel, adăugând că, în opinia lui, noile sancţiuni vor avea un efect foarte rapid asupra Rusiei.
"Cu toate acestea, în vremuri de pace şi război, politica economică nu este principalul considerent", a afirmat Sigmar Gabriel pentru jurnalişti după o reuniune a cabinetului german.
• Banca Centrală a Rusiei sprijină instituţiile de creditare afectate de noile sancţiuni
Banca Centrală a Rusiei a promis că va sprijini instituţiile financiare afectate de noile sancţiuni decise de SUA, după ce acţiunile băncilor afectate - Bank of Moscow, Russian Agricultural Bank şi VTB Bank au înregistrat scăderi la bursa de la Moscova, transmit Reuters şi AP. Astfel, Banca Centrală a Rusiei a anunţat pe site-ul său că va adopta măsurile necesare pentru a sprijini instituţiile vizate de sancţiuni. Ieri, acţiunile băncii de stat VTB au scăzut cu 1,2%.
Statele Unite au adoptat în această săptămână noi sancţiuni financiare împotriva Rusiei din cauza rolului său în criza din Ucraina, înscriind pe lista lor neagră trei bănci ruse, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Trezoreria americană. SUA interzic astfel cetăţenilor şi companiilor americane să efectueze anumite tranzacţii cu Bank of Moscow, Russian Agricultural Bank şi VTB Bank. Şi Uniunea Europeană a anunţat măsuri de limitare a accesului la capital pentru Moscova.
Oficialii americani au estimat că aproximativ 30% din activele sectorului bancar rusesc sunt afectate de sancţiuni. Băncile nu vor mai avea acces la resursele necesare operaţiunilor de creditare, ceea ce ar putea provoca o nouă încetinire a ritmului de creştere al economiei Rusiei, consideră analiştii. "Aceste sancţiuni limitează capacitatea celor trei bănci de a face noi afaceri, ceea ce va afecta economia Rusiei deoarece instituţiile nu vor mai putea acordat multe împrumuturi", a apreciat Sung Won Sohn, profesor de economie la Martin Smith School of Business din California.
Ieri, VTB, a doua mare bancă din Rusia după active, a apreciat că sancţiunile impuse de SUA "sunt motivate politic şi injuste", dar şi-a exprimat încrederea că va reuşi să-şi majoreze capitalul dacă va fi necesar. Sancţiunile vor exclude principalele bănci ruse de stat de pe pieţele europene de capital, în condiţiile în care VTB desfăşoară operaţiuni la Londra şi New York.
Şi vicepreşedintele Băncii Rusiei, Mikhail Sukhov, a afirmat recent că instituţia deţine suficiente instrumente de politică monetară pentru a menţine stabilitatea instituţiilor financiare afectate de sancţiuni. Conform datelor analiştilor, Rusia este pe locul cinci în topul ţărilor care deţin cele mai mari rezerve valutare, după China, Japonia, Arabia Saudită şi Elveţia.
Operatorii americani de carduri bancare Visa şi MasterCard au anunţat că noile sancţiuni nu afectează operaţiunile lor în Rusia. Autorităţile de la Moscova încearcă să îi convingă pe cei doi operatorii să continue să opereze în Rusia prin promisiunea că vor reduce nivelul depozitelor pe care cele două companii trebuie să le constituie la Banca Centrală.
• Rusia interzice de la 1 august importurile de fructe şi legume din Polonia
Serviciul federal pentru supravegherea veterinară şi fitosanitară din Rusia (Rosselhoznadzor) a anunţat restricţionarea importurilor de fructe şi legume din Polonia pe teritoriul Federaţiei Ruse începând cu 1 august, a precizat ieri un consilier al şefului Rosselhoznadzor, Aleksei Alekseenko, citat de RIA Novosti. "Am luat decizia de a impune practic restricţii tuturor importurilor de fructe şi legume din Polonia din cauza încălcărilor repetate de certificare şi de identificare a obiectivelor de carantină", a indicat oficialul rus. Alekseenko afirmase marţi că, în cursul acestei săptămâni, Moscova ar putea interzice importul de varză din Polonia, din cauza dăunătorilor "de carantină". Rusia a impus embargo la 29 iulie la importul de fructe şi legume, precum şi de conserve de peşte din Ucraina, invocând, de asemenea, deficienţe fitosanitare.
Moscova anunţase zilele trecute că şi-ar putea limita în curând importurile de unele fructe provenind din ţări ale Uniunii Europene şi pui provenind din SUA, în contextul în care Uniunea Europeană este pe cale să instituie sancţiuni economice împotriva Rusiei pentru rolul acesteia în criza ucraineană.
1. Crestere preturi, inflatie? Exact ce se incearca..
(mesaj trimis de Toma Necredinciosu' în data de 31.07.2014, 10:10)
Pai, asta e de bine, nu? Cresterea preturilor, din orice cauza ar fi ele, este exact ce incearca sa "stimuleze" Banca Centrala. Nu se plang ei ca indicele inflationist este prea jos? Nu se chinuie ei sa creasca inflatia, preturile de vanzare adica, pentru a "stimula" producatorii sa produca mai mult? Sa angajeze mai mult? Se pare ca acest conflict cu Rusia pica exact ca o manusa la aceste obiective... Cat despre sistemul bancar, care nu crediteaza, despre piata de capital care este manipulata prin cresterea preturilor stimulata de infuzia directionata de moneda, nu mai conteaza. Ba chiar si mai mult, ca sa furnizeze bani grupurilor mari europene, pentru a cumpara concurenti, Banca Centrala Europeana se pregateste chiar sa emita si mai multa moneda, sub pretextul crearii unei inflatii "artificiale". Ce smecheri au devenit toti, in special bancherii. Sa vedem ce-o sa iasa...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.07.2014, 12:25)
Nu si-a asigurat Romania independenta de gaz fata de Rusia? Nu va cumpara gaz (????!!) de la holdingul-hub Austria-Rusia mai scump? Nu creste pretul la gaze la intern? Nu vom avea noi caldura si industria chimica mai scumpa? Nu vom cumpara noi GPL la pretul dorit de americani? Nu o va duce licuriciul mai bine? De ce sa fim tristi atunci, mai bine sa cintam "God bless America" si pe-al ei Mare Carmaci, nu cred ca s-a uitat la noi in tara cum se face!