AEI: Cu plafon sau fără plafon, după 1 aprilie 2025?

Cu siguranţă cea mai mare provocare a anului 2025 este legată de faptul că la 31 martie 2025 plafoanele preţurilor la gaze şi energie electrică urmează să expire. Dar vor fi lăsate să expire aceste plafoane sau vor fi prelungite?

Angajamentele României în UE sunt de a asigura liberalizarea pieţei de gaze şi energie electrică, în acest sens, continuarea plafonării, vine la pachet cu reducerea fondurilor acordate de UE România. Îşi permite România în acest moment să se lipsească de aceste fonduri?

Dar continuarea plafonării presupune şi cheltuieli mari de la bugetul de stat cu plata compensărilor către furnizori. Îşi permite România în acest moment să aib[ aceste cheltuieli suplimentare? De unde scoate România aceşti bani?

Să nu uităm că România a reuşit în 2024, să ajungă la un deficit bugetar demn de o ţară aflată în război, de peste 8-9% din PIB, în condiţiile în care au adunat mai mulţi bani din taxe şi impozite şi au împrumutat aproape 50 mld. euro în acest an, cea mai mare sumă împrumutată vreodată de România într-un singur an. Deficit record, imprumuturi record, îngheţări ale beneficiile celor defavorizaţi record, dar FMI devine, pe zi ce trece, singura noastră salvare. Va accepta FMI să se continue gaura de la bugetul de stat cu plafonarea preţurilor la energie şi gaze?

Liberalizarea sau reliberalizarea pieţei de gaze şi energie electrică presupune o pregătire corespunzătoare care necesită:

-Campanii de ridicarea a cunoştiinţelor minime necesare funcţionării unei pieţe. Liberalizarea înseamnă a înţelege, iar înţelegerea se bazeză pe învăţătură. Fără învăţătură nu există liberalizare.

-Dezvoltarea încrederii în piaţă, respectiv în instituţiile necesare asigurării funcţionării pieţii. Nivelul de încredere în instituţiile necesare asigurării funcţionării pieţei de gaze şi electricitate este scăzut în rândul populaţiei.

-Organizarea pieţei prin asigurarea regulilor de funcţionare. Libertatea există atâta vreme cât se acţionează potrivit unor reguli susţinute de valori conştientizate, înţelese şi împărtăşite de consumatori.

-Timp. Triadra enumerată mai sus are nevoi de timp, de sufiucient timp pentru a se atinge masa critică de consumatori învăţaţi, încrezători şi conştienţi de avantajele liberalizării

În lipsa pregătirii liberalizării pieţei de gaze şi energie electrică, şi realizarea la 1 aprilie 2025 a liberalizării pieţei:

-vom asista la creşteri importante ale preţului la gaze şi electricitate, deoarece furnizorii vor profita de lipsa cunoştiinţelor, reacţiei consumatorilor, speculării reglementărilor legale pentru a-şi crea avataje în a stabilii preţurile pe care le doresc

-vom asista la o înfierare a valorilor europene şi euroatlantice, care au la bază libertatea

-vom asista la creşterea sărăciei energetice şi la probleme economice profunde.

Astfel, ne găsim în mare dilemă plafonare sau neplafonare? Adică cu cheltuieli mai mari de la bugetul de stat şi fonduri mai puţine de la UE sau preţuri mai mari la consumatori?

Înclin să cred că singura opţiune pentru România este liberalizarea pieţii. Sigur care ar trebui să vină la pachet cu pregătirea pieţii, atât cât mai e timp să o pregăteşti.

În acest sens Asociaţia Energia Inteligentă va veni în sprijinul consumatorului cu lansarea unei Campanii de informare şi diseminarea de informaţii specifice pieţii de gaze naturale.