AGA la SIF Muntenia - discuţii aprinse, hotărîri previzibile

Sala Sadoveanu de la Complexul Romexpo a găzduit, sîmbătă, adunarea generală ordinară a acţionarilor. Rezultatele financiare sînt cunos-cute, rapoartele fiind făcute publice anterior, şi în ziarul Bursa. Mai interesante au fost discuţiile, hotărîrile fiind cele propuse de către Consiliul de Adminis-traţie.

Balul a fost deschis de către subsemnatul. În primul rînd am subliniat faptul că rezultatele, aşa cum au fost, nu se datorează vreunor acţiuni generatoare de succes, ci se datorează în principal vînzărilor, ponderea principală fiind a acţiunilor "Banc Post" şi "Sanex". Cel pu-ţin una a fost păguboasă, preţul de vînzare la "Sanex" fiind acum cu aproape 3.000 lei mai mare. Cît despre "Banc Post", dacă pre-ţul ar fi fost atractiv, ar mai fi vîndut şi celelalte SIF-uri, dar acestea au preferat să le păs-treze.

Al doilea subiect abordat a fost acela al răscumpărării ac-ţi-unilor aşa zis reziduale, care reprezintă însă peste 327 milioane de acţiuni, adică peste 40%. Răscumpărarea lor din fondurile proprii ale SIF ar însemna practic vînzarea aproape a tuturor acţiunilor cotate şi chiar mai mult. Am reiterat propria mea propunere, aceea de a se vinde acţiunile pe piaţă de către un intermediar ales, sau de către o societate creată ad hoc de către cele cinci SIF-uri şi care să plă-tească şi dividendele restante ale minoritarilor. Strategia proprie a SAI Muntenia este să cum-pere acţiunile minoritarilor atunci cînd vor fi disponibilităţi şi apoi să le revîndă pe piaţă, eventual cu ceva cîştig. Dacă această propunere ar fi venit de la CA al SIF Oltenia, aş fi fost de acord. Cum însă SIF Muntenia a strălucit prin absenţă totală pe piaţa de capital mă îndoiesc că sînt capabili să deruleze un astfel de program.

A urmat domnul Cătălin Chelu din Galaţi, cunoscut ca un mare investitor în acţiuni SIF la toate cele cinci şi care a criticat sever rezultatele şi activitatea, mai ales prin prisma adminis-trării de către SAI Muntenia, propunînd Consiliului de Administraţie să rezilieze contractul cu SAI şi pînă atunci să analizeze cu mare atenţie contractul de administrare, care trebuie să se bazeze mai mult pe rezultatele activităţii de administrare a investiţiilor, nu pe vînzări din portofoliu, concepţie cu care sînt întru totul de acord. De fapt, în această chestiune, opoziţia mea faţă de administrarea prin SAI este veche şi arhicunos-cută. Domnul Brânzan Aris-tică a venit cu o propunere ciudată, aceea de a se reduce la jumătate dividendul, pentru a se crea un disponibil pentru investiţii. Dacă o singură secundă aş fi crezut că o astfel de decizie are şanse de reuşită (în sensul că investiţiile ar putea aduce un cîştig în viitor) aş fi achiesat la ea. Evident că propunerea nu putea fi pe placul acţionarilor şi a fost respinsă prin votul unanim dat propunerii de a se acorda dividendul propus de către administratori, respectiv 500 lei brut, 450 lei net pe acţiune.

După alte două intervenţii lipsite de semnificaţie, doi repre-zen-tanţi SAI au luat cuvîntul pentru a ne combate pe mine şi pe domnul Chelu. Domnul Viorel Munteanu a arătat că SIF Muntenia a avut cele mai mici cheltuieli, de numai 285 miliarde lei, faţă de 400 - 600 miliarde la celelalte SIF-uri. Dreptate nu are deloc şi l-am combătut prompt. În cheltuielile totale ale SIF-urilor intră şi investiţiile de capital pe piaţă, din care celelalte SIF-uri au avut de cîştigat, exemplul acţiunilor "Sanex" fiind semnificativ. Şi atunci cînd a participat la o investiţie, SIF Muntenia a preferat să dea 2.100 lei/acţiune la "Navol" Olteniţa, acţiune care valorează constant sub mie. Alt adminis-trator SAI, domnul Mircea Cons-tantin a vrut, de asemenea, să mă combată, arătînd că acţiunile "Sanex", vîndute cu 4.350 lei au adus profit, fiind înregistrate contabil cu 1.000 lei, pe cînd cîştigul cumpărătorilor (SIF 2 şi SIF 5) de trei mii lei pe acţiune este doar unul potenţial. Dacă tăcea, filozof rămînea.

Oricum, acţionarii au votat ori-entarea strategiei de dezvoltare pe viitor canalizată prioritar pe piaţa de capital, în vederea realizării pe această cale a profiturilor, în loc de realizarea aces-tora din vînzări din portofoliu.

Adunarea generală extraordinară nu a avut loc din lipsă de cvorum. Faţă de participarea de 17% la AGOA, pentru AGEA şi-au anunţat retragerea mai mulţi acţionari, astfel că cele 12,6% rămase au condus la invalidarea adunării. Votul pentru alegerea administratorilor s-a decis din lista candidaţilor cunoscuţi anterior, de 13 pentru 11 locuri. A fost o tentativă de completare a listei, dar care după părerea tuturor, inclusiv a mea nu îndeplinea condiţiile legale. Rezultatul numărătorii voturilor a arătat că se va păstra vechiul consiliu. Noii propuşi, Carapcea Constantin şi Viorel Marian Pană nu au fost votaţi.