Agenţii de presă: Inflaţia din zona euro, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani

Inflaţia din zona euro a scăzut, în septembrie, la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, arătând că politica monetară a Băncii Centrale Europene, de majorare a ratelor dobânzilor, reuşeşte să reducă preţurile scăpate de sub control, relatează Reuters.

Preţurile de consum din cele 20 de ţări care fac parte din zona euro au crescut cu 4,3% în septembrie, cel mai lent ritm din octombrie 2021, de la 5,2% cu o lună mai devreme.

Dacă nu se ia în calcul evoluţia preţurilor la alimente, energie, alcool şi tutun - un indicator la care BCE se uită, de asemenea, cu atenţie - atunci inflaţia a scăzut la 4,5% de la 5,3%, cea mai mare scădere din august 2020. Aceste cifre ar urma să întărească convingerea BCE că a crescut ratele dobânzilor suficient de mult pentru a reduce inflaţia. Ţinta e ca inflaţia să ajungă la 2% până în 2025.

Creşterea preţurilor a atins pentru scurt timp două cifre în toamna anului trecut, pe fondul unei combinaţii de costuri energetice în creştere, a problemelor post-pandemice din lanţurile de aprovizionare şi a cheltuielilor guvernamentale ridicate. Ca răspuns, BCE a ridicat rata dobânzii cheie la un nivel record de 4%, de la un minim de minus 0,5% în doar puţin peste un an.

S-a pus, practic, capăt politicii monetare laxe, care a ţinut pornite robinetele de bani vreme de un deceniu. Majoritatea economiştilor şi investitorilor sunt de părere că nivelul de 4% va fi vârful ciclului de majorare a dobânzilor demarat de BCE în urmă cu un an pentru a contracara inflaţia. O parte dintre membrii consiliului guvernatorilor BCE şi-au exprimat sprijinul faţă de acest punct de vedere, cum este guvernatorul Băncii Spaniei, Pablo Hernandez de Cos, care a reiterat luni că nivelul actual al dobânzilor ar trebui să readucă inflaţia la ţinta de 2% dacă va fi menţinut pentru o perioadă suficient de lungă.

În schimb, guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, a spus că BCE nu ar trebui să testeze economia "până când se rupe", o aluzie că ar prefera ca dobânzile să nu mai fie majorate.