Acţiunile europene au încheiat tranzacţiile de vineri în scădere, în urma eşecului statelor UE de a cădea de acord asupra unui pachet financiar de salvare din criza provocată de pandemia de coronavirus şi a anunţului premierui britanic Boris Johnson că a fost infectat, transmite Reuters.
Indicele pan-european STOXX 600 a început tranzacţiile de vineri în declin cu circa 2% şi a închis în scădere cu 3,3%, ca efect al anunţului lui Johnson privind rezultatul testului pentru coronavirus. Declinul a întrerupt seria de creşteri din ultimele trei zile, dar indicele a marcat cea mai bună evoluţie săptămânală consemnată după 2011.
Indicele londonez FTSE 100 a scăzut vineri cu 5,25%, DAX al bursei din Frankfurt cu 3,7%, CAC 40 al bursei din Paris cu 4,23%. Indicele FTSE MIB al bursei din Milano a coborât cu 3,15%, iar IBEX 35 al bursei din Madrid cu 3,63%.
Acţiunile producătorilor auto au înregistrat vineri cea mai slabă evoluţie, cu un declin de 5,8%.
Acţiunile Volkswagen au scăzut cu 7,3%, directorul general Herbert Diess afirmând că grupul ar putea fi nevoit să desfiinţeze locuri de muncă, dacă pandemia nu va fi adusă sub control. Gupul cheltuie săptămânal circa 2 miliarde de euro fără să producă, fabricile fiind închise.
Cea mai mare parte a Europei este practic închisă din cauza pandemiei, iar recesiunea pare iminentă.
Planul european pentru reactivare economică, care ar fi trebuit să fie adoptat joi, în cadrul unui summit al liderilor statelor membre UE, a eşuat după ce Italia şi Spania au cerut măsuri mai clare, iar Germania şi Olanda au spus că refuză să împartă costurile crizei sanitare.
Pedro Sanchez, şeful Guvernului spaniol, şi Giuseppe Conte, prim-ministrul italian, au refuzat să sprijine o declaraţie comună cu un text vag şi fără măsuri concrete, scrie presa spaniolă.
S-a ajuns la concluzia că miniştrii au la dispoziţie 15 zile pentru a planifica propunerile care ar putea duce la un plan de reactivare a economiei europene, condamnată la recesiune anul acesta din cauza pandemiei de Covid-19.
Reuniunea a fost marcată de tensiuni între nord, care a susţinut că fiecare ţară să iasă din criză prin propriile resurse, şi sud, care a cerut o acţiune coordonată.