Agricultura de precizie, viitorul fermelor autohtone

Fermierii sunt obligaţi să intre în secolul al XXI-lea, altfel nu au nicio şansă pe o piaţă în care folosirea tehnologiei face evident diferenţa. Practicarea agriculturii de precizie reprezintă, în momentul de faţă, cel mai bun pas către progres pentru fermele din ţara noastră, astfel că noile tehnologii din domeniu îi ajută pe cei care lucrează în sectorul agricol să obţină cele mai bune rezultate într-un mod mai simplu şi eficient, fără să risipească resursele, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii. Aceasta este una dintre concluziile desprinse de secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Gheorghe Ştefan, după ce a participat la reuniunea miniştrilor Agriculturii din ţările membre ale Grupului de la Vişegrad, în format extins (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Bulgaria, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, România şi Slovenia). De asemenea, la reuniune a participat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski. Conform Ministerului Agriculturii: "Noile tehnologii din domeniu (de la sistemele GPS automatizate la senzorii pentru sol) îi ajută pe cei care lucrează în sectorul agricol să obţină cele mai bune rezultate într-un mod mai simplu şi eficient, fără să risipească resursele. Practicând agricultura de precizie, fermierii pot lua cele mai bune decizii în funcţie de condiţiile disponibile şi pot diminua riscul apariţiei unor probleme ale culturilor". Secretarul de stat Gheorghe Ştefan a subliniat, în cadrul reuniunii, necesitatea ca legislaţia privind Politica Agricolă Comună pentru următorul Cadru Financiar să fie adoptată cât mai rapid pentru a putea răspunde eficient şi din timp provocărilor pe care le întâmpină producătorii. De asemenea, oficialul a declarat că este importantă şi consolidarea capacităţii de cooperare şi asigurare a independenţei de consum în condiţii de criză, bazate pe norme care să elimine practicile incorecte şi disparităţile regionale din economie, prin mecanisme şi politici adecvate, inclusiv concurenţa neloială a produselor importate care nu respectă aceleaşi standarde. Referitor la Strategia "De la Fermă la Consumator", secretarul de stat a transmis că ţara noastră susţine că soluţiile trebuie să fie pe măsura ambiţiilor, atât din perspectiva bugetului, cât şi a cerinţelor pentru transformarea durabilă a modului de producţie agro-alimentară a UE. Pentru ţara noastră este deosebit de important ca noua Politică Agricolă Comună să îşi păstreze structura pe cei doi Piloni, să existe flexibilitate între cei doi piloni, finanţarea să fie păstrată cel puţin la nivelul actual, iar povara administrativă să fie redusă pentru a putea răspunde obiectivelor privind securitatea alimentară.

Propunerile de reducere a utilizării produselor de protecţia plantelor şi a antibioticelor trebuie însoţite de analize de impact, iar cercetarea trebuie să propună soiuri de plante mai rezistente la actualele condiţii de mediu şi climă. Simplificarea propusă de actuala preşedinţie a Consiliului UE este binevenită, în special ţinând cont de obiectivele foarte ambiţioase de îndeplinit până în 2030 potrivit strategiilor de mediu, strategiei pentru biodiversitate şi strategiei de la Fermă la Consumator. În cadrul reuniunii s-a menţionat că trebuie consolidat rolul agriculturii în ceea ce priveşte securitatea alimentară, pe de o parte, şi obiectivele de mediu şi climă, pe de altă parte, şi necesitatea stabilirii unui echilibru corect în acest sens.