AIPC: "O prevedere din proiectul Finanţelor pentru legea pieţei de capital lasă loc abuzurilor faţă de minoritari"

O modificare propusă de Ministerul Finanţelor pentru legea pieţei de capital permite ridicarea dreptului de preferinţă al acţionarilor şi realizarea aporturilor în natură la capitalul social al societăţilor listate în condiţii mai puţin restrictive decât în prezent, situaţie ce poate avea consecinţe negative semnificative asupra acţionarilor minoritari, atrage atenţia Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC), într-un comunicat transmis ieri.

Reprezentanţii AIPC explică: "Mai precis, dacă în prezent ridicarea dreptului de preferinţă şi majorarea capitalului social cu aporturi în natură sunt posibile numai cu o prezenţă (cvorum) a 3/4 dintre acţionari, prin forma modificată se doreşte diminuarea acestui prag la 3/4 din numărul acţiunilor. În mod similar, majoritatea cerută pentru aprobarea unei asemenea hotărâri scade de la 75% din drepturile de vot la 2/3 (66%) din drepturile de vot".

AIPC susţine că forma actuală a articolului 240 din Legea pieţei de capital, prin solicitarea prezenţei a 3/4 din numărul acţionarilor şi a unei majorităţi de 75% protejează în mod efectiv drepturile acţionarilor minoritari împotriva posibilelor abuzuri ale acţionarului majoritar: "Dimpotrivă, prin raportarea cvorumului nu la acţionari, ci la numărul de acţiuni deţinute (aşa cum se intenţionează prin modificarea propusă), se creează posibilitatea ca acţionarul majoritar (singur sau împreună cu alţi acţionari cu care acţionează în mod concertat, în mod vizibil sau nu) să abuzeze de posibilitatea ridicării dreptului de preferinţă sau de cea a realizării unui aport în natură, cu consecinţa gravă a diluării participaţiilor celorlalţi acţionari".

Potrivit AIPC, forma actuală a articolului 240 alineatul 2 din Legea pieţei de capital a fost menită să oprească abuzurile din anii `90 şi prima parte a anilor 2000, concretizate în diluări ale acţionarilor minoritari, realizate de acţionari majoritari prin intermediul unor aporturi în natură realizate fără acordarea dreptului de preferinţă către acţionarii minoritari.

Asociaţia consideră că revenirea la condiţii mai relaxate de cvorum şi majoritate poate redeschide o perioadă de abuzuri ale acţionarilor majoritari, cărora nu le va fi dificilă atingerea unui cvorum de 3/4 din numărul acţiunilor (şi, implicit, a unei majorităţi de 66%), fiind astfel în poziţia de a adopta în mod facil fie hotărâri de ridicare a dreptului de preferinţă, fie hotărâri de majorare a capitalului social cu aporturi în natură fără a acorda drepturi de preferinţă celorlalţi acţionari.

Totodată, AIPC subliniază că dispoziţiile legale (inclusiv ale Legii societăţilor nr. 31/1990) nu sunt suficient de clare în ce priveşte existenţa unui drept de preferinţă al acţionarilor minoritari în cazul unui aport în natură al acţionarului majoritar: "Astfel, abrogarea în anul 2006 a fostului art. 218 din Legea nr. 31/1990 nu a fost de natură să impună concluzia unui drept de preferinţă al acţionarilor minoritari în cazul unui aport în natură al acţionarului majoritar. Dimpotrivă, relativ recent, instanţa supremă a afirmat o soluţie contrară şi a reţinut inexistenţa dreptului de preferinţă într-o situaţie similară (conversie de datorii în acţiuni) - a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 2513 din 30 iunie 2010 şi 3388 din 1 noiembrie 2011.

La fel, în cazul ridicării dreptului de preferinţă, impunerea prin proiectul de modificare a Legii nr. 297/2004 a unor condiţii de majoritate relativ mai ridicate decât cele din Legea nr. 31/1990 (2/3 în Legea nr. 297/2004 faţă de 1/2 în Legea nr. 31/1990) nu este suficientă pentru a proteja în mod corespunzător interesele acţionarilor minoritari. Este de aşteptat ca un acţionar majoritar care a putut mobiliza un cvorum de 3/4 din capitalul social să poată obţine şi o majoritate de 2/3 din voturi".