Air-Sea Schengen - o fărâmă de speranţă privind libera circulaţie

Avem în sfârşit, de ieri, Schengenul aerian şi maritim pe care, din poziţia superioară de membru cu drepturi depline al spaţiului de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor, Austria ni l-a acordat la ultima şedinţă a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne de anul trecut. Liderii politici din ţara noastră s-au întrecut în declaraţii politice pompoase, în promisiuni privind Schengenul terestru care nu au nicio acoperire în realitatea politică bruxelleză, chiar dacă România îndeplineşte încă din 2013 toate condiţiile tehnice din aquis-ul comunitar privind accederea necondiţionată în spaţiul de liberă circulaţie.

În realitate, pentru oamenii de rând nu s-a schimbat nimic. Într-adevăr, pentru cei care călătoresc cu avionul sau cu diferite nave de croazieră pe Dunăre, ori cu vasele pe mările europene şi în partea estică a Oceanului Atlantic, faptul că nu mai sunt nevoiţi să stea la coadă pentru a prezenta paşaportul sau cartea de identitatea la intrarea sau ieşirea dintr-un stat membru UE este o schimbare. Sau mai bine zis o reducere a timpului alocat verificărilor din fiecare aeroport sau port european.

Numai că, deşi din datele Ministerului de Interne reiese că din cei 23 de milioane de pasageri care au călătorit în 2023 în străinătate cu avionul, 15.180.000 (66%) reprezintă numărul pasagerilor care au călătorit în spaţiul Schengen, nu toţi dintre aceştia sunt cetăţeni români. Majoritatea celor care trăiesc şi lucrează peste hotare, în statele Uniunii Europene, vin acasă de sărbători şi în vacanţă cu autoturismul propriu sau cu autocarul, microbuzul sau trenul, deci pentru ei nu asistăm la vreo schimbare începând de ieri. Ei vor fi nevoiţi să stea în continuare la cozile din vămile din vestul ţării, cum la fel vor sta pentru a prezenta actul de identitate şi românii care aleg să îşi petreacă vacanţele în Grecia şi Bulgaria şi merg acolo cu maşina proprie sau cu alt mijloc de transport terestru.

La fel ca aceştia, vor continua să stea cu zilele în vămi şoferii de pe tirurile care scot sau aduc marfă în ţară, deşi transportul rutier de marfă a înregistrat, potrivit unor date prezentate recent de senatorul Alexandru Nazare, pierderi de 16 miliarde euro în cei 11 ani în care suntem ţinuţi la porţile Schengen, adică mai mult decât cele 13,6 miliarde euro, sumă ce reprezintă componenta de grant din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Transportul de marfă se face în special pe căile rutiere şi feroviare şi mai puţin pe Dunăre sau prin cursele aeriene cargo înspre şi dinspre statele membre ale Uniunii Europene.

Transportul rutier de mărfuri din România către UE şi dinspre UE către ţara noastră se ridică la un volum ce depăşeşte 60 sau chiar 65 de milioane de tone anual (din peste cele 300 milioane tone marfă transportate anual pe drumurile din ţara noastră), conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit reprezentanţilor operatorilor de transport rutier de marfă, un drum între Portul Constanţa şi Viena, care are aproape 1.400 de kilometri, ar putea fi realizat în mai puţin de o zi de un TIR care are doi şoferi sau de 36 de ore de un autocamion cu un şofer. În realitate, acest drum durează minimum două zile, din cauza controalelor vamale de la frontierele României şi Ungariei. Asta înseamnă, în primul rând, costuri mai mari cu angajaţii care stau, în loc să transporte marfă în timpul programului de lucru lunar.

Primirea ţării noastre în aşa-numitul Air Schengen nu reduce pierderile financiare respective atât timp cât transportul aerian de mărfuri s-a ridicat la finalul anului 2022, potrivit Eurostat la numai 47.636 tone. Din această cantitate de mărfuri transportate aerian în 2022 din ţara noastră, numai 32.459 de tone reprezintă mărfuri transportate spre UE. Mai mult, niciun aeroport din România (nici măcar Otopeni), nu se situează în primele 20 de aeroporturi de transport marfă din Uniunea Europeană.

Acest lucru demonstrează că principalele căi de transport de marfă către şi dinspre UE sunt în ţara noastră transportul rutier şi transportul feroviar, care sunt ocolite de aderarea ţării noastre la aşa-numitul Air Schengen.

• Marcel Ciolacu: "Avem un plan pentru ca, până la sfârşitul anului, să avem o aderare completă la Schengen, inclusiv terestru"

Cu toate acestea, declaraţiile liderilor politici ne lasă să întrezărim o mică speranţă privind libertatea totală de circulaţie în spaţiul comunitar.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri: "Peste mai puţin de 48 de ore, românii care vor călători în Schengen vor uita de controlul clasic în aeroport. Vor merge direct la porţile de îmbarcare. (...) Iată, am reuşit ca de la 31 martie să avem «Air Schengen» şi Schengen-ul maritim. Este un prim pas care ne confirmă că suntem pe un drum ireversibil. Este o victorie a României şi a tuturor celor care au crezut în acest proiect. Avem un plan pentru ca, până la sfârşitul anului, să avem o aderare completă la Schengen, inclusiv terestru. Pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie însă ca interesul naţional să primeze în faţa orgoliilor politice. Nimic nu se poate construi atunci când este haos şi forţele politice se ceartă între ele. Este nevoie de stabilitate şi de o voce unitară în jurul proiectele majore de ţară, aşa cum este şi Schengen".

La rândul său, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, preşedinte al PNL, a afirmat: "Aderarea din 31 martie cu frontierele aeriene şi maritime la Schengen aduce România mai aproape de Europa. Românii vor fi mai respectaţi în spaţiul european şi vor călători cu avionul de la Timişoara la Paris aşa cum călătoresc de la Timişoara la Bucureşti. Este un succes de etapă, rezultat al unui efort comun al preşedintelui Klaus Iohannis şi al instituţiilor statului, la care PNL a contribuit în mod direct. Următorul obiectiv: aderarea deplină cât mai rapidă la Schengen - şi cu frontierele terestre".

Primele zboruri din spaţiul Schengen au fost programate să aterizeze, pe aeroportul Henri Coandă - Otopeni, ieri, în intervalul orar 00:05 - 01:00. Este vorba despre cursele aeriene care au plecat sâmbătă seara din Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva, potrivit unui comunicat de presă emis de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti.

Conform informaţiilor emise de Ministerul de Interne şi Poliţia de Frontieră, pe aeroporturile din România, au fost înregistrate, în anul 2023, peste 160.000 de curse - 66% dintre acestea fiind Schengen. Prin intermediul curselor respective au călătorit 23 de milioane de pasageri, cei mai mulţi fiind înregistraţi la Otopeni, undeva la aproximativ 14 milioane, urmat de Aeroportul Cluj-Napoca, cu aproximativ 3 milioane, şi Aeroportul Iaşi, cu aproximativ 2 milioane. Din totalul pasagerilor, 300.000 au fost minori, iar în cazul a 2.500 dintre aceştia s-a luat măsura nepermiterii ieşirii din ţară.

• Modificări cu privire la controlul identităţii

Începând de ieri, odată cu accederea în Air Schengen, persoanele care călătoresc către sau dinspre destinaţii din statele membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră. Acest control este ridicat în cele 17 aeroporturi din ţară şi în cele 4 porturi maritime din judeţul Constanţa. Pasagerii care intră în terminal, după ce parcurg procedura de control la securitate, activitate care nu se derulează decât de structurile Ministerului Afacerilor Interne şi activitate care este curentă în toate aeroporturile din Spaţiul Schengen, nu mai sunt supuse controlului actelor de identitate la frontieră, ci merg direct către porţile de îmbarcare. Ghişeele care au funcţionat pentru controlul actelor Schengen, funcţionează începând de ieri numai pe fluxul non-Schengen.

Pe tot acest traseu parcurs, ei vor putea fi verificaţi de Poliţia de Frontieră, echipajele mixte ale Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General pentru Imigrări. Controalele respective sunt aleatorii pentru depistarea celor care au acte false de călătorie, a persoanelor urmărite sau a celor care au interdicţia de a părăsi ţara. Dacă în cadrul procedurilor de control ale echipelor de Poliţie şi Jandarmerie nu sunt constatate probleme, pasagerii vor continua călătoria fără niciun fel de problemă, iar în cazul în care vor fi identificate anumite probleme, persoana în cauză sau persoanele în cauză vor fi conduse în linia a doua de verificare, unde, pe baza activităţilor suplimentare, se va clarifica situaţia acestora.

În ceea ce priveşte cetăţenii care vin în România din Schengen aceştia nu mai sunt controlaţi, din punct de vedere al identităţii, după debarcare, dar aleatoriu ei pot fi verificaţi de echipele de Poliţie şi Jandarmerie. Pentru a simplifica interacţiunea cu cetăţenii şi a reduce timpul de verificare, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a îmbunătăţit mecanismul de control prin dotarea personalului cu sisteme de scanare, de verificare a actelor într-o formă digitală şi sisteme care pot fi folosite în deplasare, mobil.

În ceea ce priveşte cetăţenii români minori, ca şi în cazul adulţilor, aceştia nu vor mai efectua controlul de frontieră şi vor merge, de asemenea, direct către poarta de îmbarcare. Aceştia nu vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar, putând să călătorească în spaţiul Schengen cu aceleaşi documente ca şi până în prezent. Dacă se constată că aceştia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară. Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră. Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul. Este vorba despre următoarele infracţiuni: omor; infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale; infracţiuni privitoare la traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de ţesuturi sau organe umane; infracţiuni de terorism.

Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare: document de călătorie valabil; acordul celuilalt părinte dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi; acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele; doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reşedinţă şi face dovada în acest sens; doar acordul unuia dintre părinţi când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei. Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de: document de călătorie valabil; acord din partea ambilor părinţi; doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte.

• Aderare după 11 ani

Amintim că ţara noastră a finalizat cu succes etapa de evaluare tehnică prevăzută de acquis-ul Schengen la 9 iunie 2011. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen a fost confirmată de Consiliul European la 13-14 decembrie 2012. În procesul său privind aderarea deplină la spaţiul de liberă circulaţie, România a parcurs o serie de etape tehnice, prin obţinerea accesului integral la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum şi prin adoptarea, la 12 octombrie 2017, a Deciziei privind accesul pasiv al României şi Bulgariei la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS), aceasta din urmă fiind efectiv pusă în aplicare în anul 2021.

Cu toate acestea, decizia politică privind aderarea parţială a ţării noastre la Spaţiul de liberă circulaţie a fost luată abia în decembrie 2023, ca urmare a opoziţiei, de-a lungul timpului, a Olandei sau Austriei.

Spaţiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care periclitează funcţionarea generală a spaţiului Schengen. Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. În prezent, Codul frontierelor Schengen este supus unui proces de modificare şi actualizare la nivelul UE.

La 7 februarie 2024, preşedinţia belgiană a Consiliului UE şi negociatori ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind amendarea legislaţiei UE care stabileşte regulile de funcţionare a zonei Schengen atât la frontierele externe, cât şi la cele interne. Actualizarea Codului frontierelor Schengen clarifică în special regulile legate de reintroducerea controalelor la frontieră, asigurându-se că acestea rămân o măsură de ultimă instanţă, oferă soluţii pentru situaţiile în care migranţii sunt folosiţi ca armă politică şi oferă posibilitatea de a introduce măsuri comune pentru a armoniza restricţiile de călătorie în cazul unei urgenţe de sănătate publică.

În prezent, 27 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, în timp ce România şi Bulgaria sunt state membre cu drepturi parţiale. Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spaţiului Schengen, ceea ce aduce, de asemenea, beneficii considerabile turismului şi sectorului cultural.