Albinele, folosite pentru "descifrarea" vieţii urbane

Natura continuă să ne surprindă, iar oamenii pot afla lucruri interesante chiar şi de la cele mai mici dintre vietăţile de pe această planetă. Albină este un exemplu din multe puncte de vedere. Albinele din mediul urban pot fi folosite pentru a înţelege mai bine peisajul invizibil al oraşelor noastre, alcătuit din microorganisme ce pot avea o mare importanţă pentru sănătatea noastră.Cercetătorii, ale căror constatări au fost publicate în jurnalul Environmental Microbiome, au început prin a efectua un studiu pilot cu albine melifere în cartierul Brooklyn din New York, înainte de a-şi extinde cercetarea în alte patru oraşe (Melbourne şi Sydney din Australia, Tokyo din Japonia şi Veneţia, Italia). Scopul a fost acela de a înţelege mai bine microflora oraşelor, adică a microorganismelor (bacterii, ciuperci, virusuri...) care trăiesc în astfel de medii. Oamenii de ştiinţă au concluzionat că aceste insecte, care pot parcurge distanţe de peste 1,5 kilometri în jurul stupurilor din oraşe, ar putea fi valoroase pentru colectarea acestor microorganisme urbane, evitând încredinţarea acestei sarcini laborioase oamenilor. "Această metodă este mai potrivită la scara spaţiilor urbane comparativ cu alte metode de eşantionare", a explicat pentru AFP Elizabeth Henaff, de la Universitatea din New York, co-autoare a studiului.

Cercetătorii au identificat, într-adevăr, diverse informaţii genetice, diferite de la un oraş la altul, în resturile acumulate în stupi. "Scopul studierii microflorei urbane este acela că microflora din mediu este foarte importantă pentru dezvoltarea şi sănătatea umană", a subliniat Elizabeth Henaff. Studiul face referire şi la alte cercetări care tind din ce în ce mai mult să demonstreze că bunăstarea noastră depinde de interacţiunile noastre cu bacteriile şi ciupercile. Cercetătorii au reuşit astfel să identifice urme ale unui agent patogen care se transmite de la pisici la oameni, ceea ce sugerează că, teoretic, ar fi posibilă utilizarea albinelor ca mijloc "potenţial" de monitorizare a anumitor boli.

Autorii temperează, însă, acest aspect al descoperirii lor. "Interesul nostru este mai degrabă să putem caracteriza microflora «sănătoasă» a zonelor urbane, având în vedere că majoritatea microbilor sunt benefici sau chiar esenţiali pentru sănătatea umană", a insistat Elizabeth Henaff. "Aceasta ne deschide calea către ideea mai generală conform căreia detectarea agenţilor patogeni este posibilă în acest mod", a concluzionat Kevin Slavin, cercetător independent şi coautor al studiului. El nu mizează, însă, întru totul pe albine, a căror activitate este marcată de anotimpuri, susţinând că pot fi folosite şi alte specii.