ALEGERI FRANŢA Francezii votează în turul al doilea al alegerilor parlamentare

Actualizare 14:26 Rată de participare de 17,75% până la prânz, în al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare

Rata de participare în al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare din Franţa era, la ora locală 12.00 (13.00 ora României), de 17,75%, potrivit Ministerului de Interne francez, citat de Reuters.

Rata este mult mai scăzută faţă de cea de la al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare din 2012 (21,41% la prânz) şi din 2007 (22,89% la prânz).

De asemenea, această rată de participare a fost cea mai mică înegistrată din 1997 încoace, a precizat Ministerul de Interne.

-----------

Actualizare 13:35 Macron a votat în alegerile legislative din Franţa

Preşedintele francez Emmanuel Macron a votat în al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare, la Primăria din Touquet, în jurul orei locale 9.00 (10.00 ora României), informează pagina online a publicaţiei Le Figaro.

Macron a făcut o baie de mulţime înainte de a intra în secţia de vot, dar nu a făcut declaraţii.

------------

Peste 47 de milioane de francezi sunt chemaţi astăzi la urne pentru turul al doilea al alegerilor legislative, în care se aşteaptă să-i ofere o majoritate zdrobitoare noului preşedinte Emmanuel Macron, confirmând dorinţa de înnoire a scenei politice în pofida unui absenteism pronunţat, scrie AFP.

Acum o săptămână a fost înregistrat o rată istorică a absenteismului, de 51,3%.

După succesul înregistrat în primul tur, pe 11 iunie, de partidul său La Republique en Marche, preşedintele Macron aşteaptă o confirmare care să-i permite să-şi pună în aplicare programul: flexibilizarea Codului Muncii, moralizarea vieţii politice, o lege antiteroristă care să înlocuiască starea de urgenţă în vigoare în Franţa după atentatele din noiembrie 2015, potrivit Agerpres.

Aliat cu centriştii din MoDem, partidul său este cotat cu şansa de a obţine între 400 şi 470 de mandate din 577, conform proiecţiilor institutelor de sondare. Un astfel de rezultat va reprezenta una din majorităţile cele mai importante din timpul celei de-a 5-a Republici franceze, adică după 1958.

În primul tur, formaţiunea înfiinţată doar de un an a întrunit 32,3% din sufragii, mult în faţa dreptei ( 21,5%), a stângii radicale (13,7%), a Frontului Naţional (extrema dreapta, 13,2%) şi a Partidului Socialist (9,5%).

În total, un număr de 1.146 candidaţi, dintre care 40% femei, îşi dispută 573 de fotolii de deputat rămase în joc, pentru un mandat de 5 ani.

În urma primului tur au fost distribuite doar patru mandate, consecinţă a absenteismului care, potrivit sondajelor, va atinge astăzi 53%-54%, cu circa 12% mai multe decât în 2012.

Potrivit unui sondaj Elabe difuzat joi, 61% dintre francezi doresc totuşi ca turul al doilea să-l "rectifice" pe primul, cu o majoritate mai puţin importantă decât este aşteptat.

Cele două mari familii politice, dreapta şi stânga, care structurează viaţa politică franceză de decenii, se aşteaptă însă la un număr mult mai mic de mandate în viitoarea Adunare Naţională.

Tot conform proiecţiilor, Republicanii (dreapta) nu pot spera decât la 60-132 de mandate (200 în ultima Adunare Naţională), iar Partidul Socialist, care anterior a controlat jumătate de mandate, nu va obţine decât câteva zeci de locuri.

În schimb, Franţa nesupusă (stânga radicală) a lui Jean-Luc Melenchon şi Partidul Comunist nu vor obţine, cel mai probabil, cele 15 mandate necesare pentru a constitui un grup parlamentar, iar Frontul Naţional nu este creditat decât cu 1-5 mandate.

Printre personalităţile rămase în cursă se află Marine Le Pen - lidera Frontului Naţional, care vizează un mandat de deputat în fieful său din Henin-Beaumont (nord), după ce a fost învinsă în turul al doilea al prezidenţialelor de Emmanuel Macron-, fostul prim-ministru socialist Manuel Valls, candidat în regiunea pariziană, şi Jean-Luc Melenchon la Marsilia (sud-est).