Comisia Europeană (CE) a propus un mecanism unic de rezoluţie pentru uniunea bancară, se arată într-un comunicat al Reprezentanţei CE în ţara noastră.
Acesta ar completa mecanismul unic de supraveghere, care, odată ce va deveni operaţional la sfârşitul anului viitor, va permite Băncii Centrale Europene (BCE) să supravegheze în mod direct băncile din zona euro şi din alte state membre care decid să adere la uniunea bancară. Mecanismul unic de rezoluţie ar garanta că, în cazul în care, în pofida unei supravegheri mai stricte, o bancă a cărei activitate face obiectul mecanismului unic de supraveghere s-ar confrunta cu dificultăţi grave, rezoluţia sa ar putea fi gestionată în mod eficient, reducând la minimum costurile suportate de contribuabili şi de economia reală.
Preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso, a declarat: "Cu această propunere, sunt întrunite toate elementele necesare pentru instituirea unei uniuni bancare menite să consolideze bazele acestui sector, să restabilească încrederea şi să remedieze fragmentarea pieţelor financiare. Am convenit deja asupra unui mecanism european comun de supraveghere pentru băncile din zona euro şi pentru alte state membre care doresc să participe la acesta. Propunerea de astăzi îl completează cu un sistem unic puternic şi integrat pentru soluţionarea situaţiei băncilor aflate în dificultate majoră. Nu putem elimina riscul unor viitoare falimente bancare, dar, datorită mecanismului unic de rezoluţie şi Fondului de rezoluţie, băncile, şi nu contribuabilii europeni, ar trebui să fie cele care să îşi asume, în viitor, responsabilitatea pierderilor".
Michel Barnier, comisarul pentru piaţa internă şi servicii, a precizat: "Am văzut cum crizele bancare se pot extinde rapid dincolo de graniţe, subminând încrederea şi plasând-o pe traiectoria unei spirale descendente în întreaga zonă euro. De asemenea, am văzut cum prăbuşirea unei bănci transfrontaliere importante poate avea drept consecinţă o situaţie complexă şi confuză: rezoluţia băncii Dexia nu este un model de urmat. Avem nevoie de un sistem în cadrul căruia să se poată lua decizii în mod rapid şi eficient, evitându-se apariţia îndoielilor cu privire la impactul asupra finanţelor publice, şi ale cărui norme să creeze un climat de siguranţă în cadrul pieţei. Conform propunerii de astăzi privind un mecanism unic de rezoluţie, garantarea faptului că supravegherea şi rezoluţia sunt aliniate la nivel central, asigurându-se, totodată, implicarea tuturor actorilor naţionali relevanţi, şi susţinute printr-un mecanism corespunzător de finanţare a rezoluţiei, va permite gestionarea cu mai multă eficacitate a crizelor bancare în uniunea bancară şi va contribui la ruperea legăturii dintre crizele datoriei suverane şi băncile aflate în dificultate majoră".
Mecanismul unic de rezoluţie ar funcţiona după cum urmează:
- BCE, în calitate de organism de supraveghere, ar atrage atenţia atunci când o bancă din zona euro sau stabilită într-un stat membru care participă la uniunea bancară s-ar confrunta cu dificultăţi financiare grave şi ar trebui să facă obiectul procedurii de rezoluţie;
- un Comitet unic de rezoluţie, format din reprezentanţi ai BCE, ai Comisiei Europene şi ai autorităţilor naţionale competente (şi anume, cele ale statelor în care se află sediul central al băncii, precum şi sucursale şi/sau filiale ale acesteia), ar pregăti rezoluţia băncii. Acest comitet ar avea competenţe largi pentru a analiza şi a defini modul de abordare a rezoluţiei unei bănci: ce instrumente trebuie utilizate şi cum ar trebui să se implice Fondul european de rezoluţie. Autorităţile naţionale de rezoluţie ar fi implicate îndeaproape în această activitate;
- pe baza recomandării Comitetului unic de rezoluţie, sau din proprie iniţiativă, Comisia ar hotărî dacă şi când să aplice unei bănci procedura de rezoluţie şi ar stabili un cadru privind utilizarea instrumentelor de rezoluţie şi a fondului. Din motive juridice, decizia finală nu ar putea să aparţină Comitetului;
- sub supravegherea Comitetului unic de rezoluţie, autorităţile naţionale de rezoluţie ar fi responsabile de punerea în aplicare a planului de rezoluţie;
- Comitetul unic de rezoluţie ar supraveghea rezoluţia. Acesta ar monitoriza punerea în aplicare la nivel naţional de către autorităţile naţionale de rezoluţie şi, în cazul în care o autoritate naţională de rezoluţie nu se conformează deciziei sale, ar putea să adreseze în mod direct ordine executive băncilor aflate în dificultate majoră;
- un Fond unic de rezoluţie bancară ar fi înfiinţat sub controlul Comitetului unic de rezoluţie pentru a asigura că, în timpul procesului de restructurare, banca beneficiază de un sprijin financiar pe termen mediu. Fondul respectiv ar fi finanţat prin contribuţii ale sectorului bancar, înlocuind fondurile naţionale de rezoluţie ale statelor membre care fac parte din zona euro şi ale statelor membre care participă la uniunea bancară, astfel cum se prevede în proiectul de directivă privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare.
Rolul CE s-ar limita la decizia de a declanşa procedura de rezoluţie bancară şi la decizia privind cadrul de reglementare, asigurându-se astfel coerenţa cu piaţa unică şi cu normele UE privind ajutoarele de stat şi garantându-se independenţa şi responsabilitatea întregului mecanism.