English
Unul dintre efectele benefice ale pandemiei de Covid-19 este că lumea s-a modernizat într-un ritm accelerat şi, având în vedere acest avânt tehnologic, există o şansă reală ca Guvernul care va fi în funcţie anul viitor să poată rezolva problema deficitului de TVA, a subliniat, ieri, într-o conferinţă de presă, Alex Milcev, Liderul departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică, în cadrul EY.
Domnia sa a spus: "Estimarea oficială de deficit bugetar este de 8,6% (n.r. pentru acest an), iar dacă ne uităm la Banca Mondială se ajunge şi la 9-10%. Oricum este o cifră mare şi toată lumea se întreabă de unde luăm banii. Adevărul este că, din păcate, cifrele sunt foarte clare. Este nevoie de bani în plus".
O sursă ţine de deficitul de TVA (diferenţa dintre veniturile preconizate a fi încasate din TVA şi sumele colectate efectiv), a punctat Alex Milcev, amintind că, atât raportările Comisiei Europeană cât şi cele ale Consiliul Fiscal arată că suntem în continuare ţara cu cel mai mare deficit de TVA din Uniunea Europeană.
"Am văzut tot felul de cifre publicate de diferite instituţii: 29%, 32% sau 33%. Adevărul este că, între un sfert şi o treime din banii de TVA nu se colectează, ceea ce chiar este o problemă serioasă", a punctat oficialul EY.
Alex Milcev a sublinat că, anul trecut, colectările la bugetul de stat au fost de circa 270 de miliarde de lei, din care TVA-ul a fost de 65 sau 66 miliarde de lei.
"Astfel, dacă luăm acel VAT Gap (n.r. deficit de TVA) de 20-30%, avem o sumă între 15 şi 20 miliarde de lei, adică 3-4 miliarde de euro. Deci dacă cumva s-ar rezolva această problemă, iar banii ar ajunge la bugetul de stat, într-un an normal, cu un deficit de 2-3%, am ieşi pe zero sau chiar pe surplus. Cu acel 8 sau 9% deficit, dacă am colecta tot, sigur că n-am ajunge pe surplus, dar am ajunge într-o zonă tolerabilă", a spus reprezentantul EY.
Alex Milcev a adăugat: "Unul dintre efectele benefice ale pandemiei este că lumea s-a modernizat într-un ritm cum nu s-a mai văzut. În mediul de afaceri, proiectele de IT, de automatizări, care au lâncezit ani de zile, s-au realizat în trei luni sau în câteva săptămâni. Inclusiv la ANAF (...) s-au adaptat şi se întrebau de ce nu făceau asta până acum. Cred că acum, cu tot acest avânt tehnologic, există o şansă reală ca Guvernul care va fi în funcţie anul viitor, să poată să rezolve această problemă de VAT Gap (...). Este o chestie de un an, doi ani de zile, dar cu ajutorul avântului de informatizare pe care l-am văzut anul acesta chiar poate fi făcută. În pandemie s-a văzut că, chiar şi sectorul de stat poate să funcţioneze mult mai rapid decât îşi închipuiau. Adică la parametri europeni, într-un fel de best practices".
În opinia sa, deficitul bugetar poate fi acoperit, cel puţin parţial, cu această măsură, fără creşterea taxelor.
"Eventual să fie schimbat sistemul de colectare, dar cu aceleaşi taxe. Fără să se schimbe cotele sau baza de impozitare. Cred că este cea mai sigură şi, relativ, cea mai simplă sursă de colectare a banilor, fără să se perturbe legislaţia şi fără să se impacienteze consumatorii şi oamenii de afaceri", a spus Alex Milcev, completând: "Ţinând cont de sume, dacă se fac paşi corecţi şi rapizi în această direcţie, în câţiva ani s-ar putea acoperi deficitul bugetar", a spus Alex Milcev.
În ceea ce priveşte creşterea taxelor, reprezentantul EY a adus în discuţie creşterea impozitului pe venit şi a impozitului pe profit, şi anularea sau reducerea facilităţilor existente.
"Cred că este o direcţie în care nu trebuie să ne ducem, ţinând cont de nivelul de dezvoltare la care suntem", a punctat Alex Milcev.
În ceea ce priveşte impozitul progresiv, reprezentantul EY spune că ţara noastră nu este pregătită, neavând un nivel al veniturilor populaţiei precum cel din Franţa sau Germania, care au un astfel de sistem.
"Iar sistemul de impozitare progresiv este foarte complex. Presupune un sistem informatic foarte stabil şi foarte bine pus la punct din partea autorităţilor, pentru că impozitul progresiv este încărcat de scutiri, de reduceri şi tot felul de facilităţi pe care trebuie să le administrezi în primul rând ca autoritate fiscală. Nu avem această capaciate momentan şi nici nu cred că e dorit să o avem, pentru că sunt alte lucruri de făcut", a spus Alex Milcev.
În ceea ce priveşte cota unică, reprezentantul EY a punctat că, de când a fost introdusă, a servit foarte bine ţării noastre şi nu este o idee care trebuie abandonată tocmai acum, în plină criză, să creştem taxele pentru companiile care contribuie cel mai mult la recuperarea economiei.
"Legat de facilităţi, zona de IT, probabil cel mai glorios sector al economiei naţionale, care a crescut exponenţial în ultimul deceniu, a fost foarte mult ajutată de această scutire (n.r. de impozit)", a spus Alex Milcev, adăugând că renunţarea la ea ar ştirbi din această dezvoltare.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. in atentia dlor Daianu si Dogaru
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2020, 08:04)
Ziarul Bursa a publicat recent articole scrise de Cristian Dogaru si Daniel Daianu care sustineau nevoia cresterii taxelor si/sau introducerea de taxe noi (Daianu - taxa pe avere).
Acesti doi autori sustineau ca fara taxare suplimentara nu se poate.
In acest articol vedem ca de fapt se poate.
Toata stima dlor Alex Milcev (EY) si Ionut Dumitru (Raiffeisen) pentru solutii rationale care corecteaza deficitul fara impovararea firmelor si populatiei cu taxe suplimentare.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2020, 15:21)
Realist, cum crezi că se poate fără taxare suplimentară?
Anul trecut, când Dragnea a intrat la puşcărie, datoria publică era 34% PIB. La final de iulie era 43%, pe la sf anului va fi 50%, iar la final de 2021 va ajunge aproape de 60%.
Serviciului datoriei va exploda, pentru că atât datoria va fi dublă în valoare absolută cât şi dobânda de rostogolire va fi considerabil mai mare decât era anii trecuţi. Chiar dacă am visa cai verzi pe pereţi crezând că cele 15 miliarde lei din evaziunea fiscală pe TVA se vor regăsi imediat în veniturile bugetare tot nu e suficient! Lipsesc alte zeci de miliarde pentru că economia în cel mai optimist caz îşi va reveni în 2-3 ani la nivelul la din 2019.
1.2. ai citit cu atentie textul ? (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2020, 18:45)
Tu ai citit articolul pe marginea caruia comentezi?
Uite o solutie prezentata in articol:
""Eventual să fie schimbat sistemul de colectare, dar cu aceleaşi taxe. Fără să se schimbe cotele sau baza de impozitare. Cred că este cea mai sigură şi, relativ, cea mai simplă sursă de colectare a banilor, fără să se perturbe legislaţia şi fără să se impacienteze consumatorii şi oamenii de afaceri", a spus Alex Milcev, completând:
"Ţinând cont de sume, dacă se fac paşi corecţi şi rapizi în această direcţie, în câţiva ani s-ar putea acoperi deficitul bugetar", a spus Alex Milcev. "
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2020, 19:54)
Paragraful ăla e doar burtologie, nu spune nimic concret.
În loc să vii cu atitudini superioare în genul "ai citit articolul", ar trebui să faci nişte calcule simple.
Într-un scenariu optimist, anul următor, deficitul bugetar va fi de 5% PIB (cam 50 miliarde lei), iar economia va creşte, în niciun caz neatingând nivelul anului 2019. Chiar și în acest scenariu optimist datoria publică ajunge la 60% PIB. Ăsta e din păcate un scenariu super optimist.
Se pot întâmpla catastrofe: un tzunami de falimente în economia mondială, care să antreneze multinaționalele să pună pe liber nu 5-10% ci 30-40% din personal. Industria auto europeană e în comă. Poate chiar Dacia să-şi restrângă activităţile considerabil (sau să închidă în România). Sau o prăbuşire a parangheliei imobiliare care ar antrena zecile de miliarde garantate de stat prin prostia numită "Prima Casă" și implicit blocarea sectorului construcțiilor rezidențiale. Piața clădirilor "office" e deja pe chituci, nu doar la noi ci peste tot pe glob. Sau după câteva luni am putea afla că "au fost descoperite" rahaturi serioase în bilanţurile unor bănci. Sau şomaj permanent în jurul valorii de 1 milion. Sau un nou lockdown.
Ce trebuie să înțelegi e că, pentru România, odată ce datoria ajunge la 60% PIB, treburile devin foarte maro întrucât dobânzile pentru rostogolirea datoriei vor mânca cam cât bugetul Ministerului Educației. De unde crezi că va veni bănetul ăla să acopere serviciul datoriei? De la fraierul de rând evident.
2. IT
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2020, 15:24)
Cei din IT vor "o țară ca afară".
Afara nu există scutiri de impozit pe venit.
Afara există impozit progresiv până la 40% (în Germania).
Să fie primit!
2.1. sa fim VS sa ajungem ca in afara (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2020, 18:53)
Tocmai asta este problema: noi nu suntem acum ca in afara, dar speram sa ajungem ca in afara pana la urma.
De ce ar veni un strain acum sa investeasca la noi daca este taxat ca in afara? Sa nu zici ca il atragem cu mana de lucru ieftina sau cu impozite mici ca te contrazici singur.
Pentru a atrage in prezent aceste investitii este firesc sa fim foarte competitivi pe partea de impozitare.
Macar atat, daca stabilitate politica si predictibilitate legislativa nu le putem oferi
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2020, 20:05)
Ceea ce spui tu e perfect adevărat, din păcate spațiul de manevră cu impozitele mici se restrânge semnificativ. Iar România, pentru veniturile medii/mari chiar are impozite mici. Mult mai mici decât in vest.
Problema e că ogrii ăia din IT sunt incapabili să aibă o privire de ansamblu. Ăia au impresia că au doar drepturi și n-au obligații. O bună parte sunt pe PFA sau micro, plătind o firmitură. Chiar şi ăialalţi (plătiţi integral pe cartea de muncă) au taxare foarte mică dacă e să comparăm cu vestul (luând venitul lor în România comparat cu salariul mediu).
Toţi au însă pretenţii uriaşe puţindu-le tot ceea ce e în jur.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2020, 20:18)
Ce doream să spun e că într-adevăr noi nu suntem ca în afară. Dar vom deveni: la nivel de eliminare a scutirii pt impozitul pe venit şi a taxării progresive. Pentru că asta ne dorim!
Exact aşa cum odată cu aderarea la UE, am devenit integraţi plătind facturi europene la curent/gaz/combustibil/taxe CO2 şi mai puţin salarii europene.
3. unui dependent nu-i dai bani in plus
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2020, 19:51)
Dandu-i unui betiv bani de bautura, ii faci rau si iti faci rau. Mai bine il trimiti la dezalcoolizare.
Dand bani suplimentari unui guvern care are un aparat bugetar hipertrofiat si ineficient, un guvern corupt care cheltuie bani cu dedicatie si fara discernamant, nu rezolvi problema deficitului, ci doar validezi modul pagubos de guvernare din Romania.
De ce sa pedepsesti contribuabilii prin taxe marite, doar ca sa perpetuezi coruptia si ineficienta?
Si daca ne-ar taxa pana ne lasa in fundul gol, tot ar gasi nenumarate moduri sa risipeasca ce ne-au luat.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2020, 20:12)
Să înţeleg că eşti libertarian adept al şcolii austriece de economie?
Ia spune, cine crezi că plăteşte achiziţiile de armament? Sper că n-ai impresia că badea Trump, gospodina Merkel sau păcăliciul Macron îţi vinde armament gratis? Plus că ai mega-aparatul securist (nu ştim câţi sunt - întrucât Ro e singura ţară NATO care nu publică informaţiile astea). Aparatul ăsta securist trebuie să vegheze ca economia României să fie devalizată şi românii sclavagiţi în mod ordonat, nemţesc. Cu cât situaţia se împute mai rău cu atât e nevoie de un aparat securist mai mare, mai talentat, mai ingenios care să păstreze controlul.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2020, 20:44)
N-am citit suficient cat sa fiu adept al vreunei scoli, dar cred in ideea de bun-simt.
Tot ce scrieti Dvs referitor la achizitii si functionari (oculti) nu face decat sa valideze afirmatia mea ca spolierea suplimentara a contribuabililor prin taxe marite nu face decat sa perpetueze un modus operandi al guvernarilor recente bazat pe risipa si ineficienta.