ALEXANDRU PETRESCU, MINISTRUL MEDIULUI DE AFACERI:  "Mediul de afaceri autohton este radicalizat"

Este foarte dificil să construieşti o afacere în România, în actualul mediu antreprenorial, a declarat, ieri, Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Domnia sa a explicat: "În ceea ce priveşte climatul de business din România, vă spun că am găsit un mediu de afaceri radicalizat. Am găsit un mediu de afaceri unde la colţul roşu se află autoritatea de control, iar la colţul albastru se află antreprenorul. În aceste condiţii este foarte greu să construieşti".

Potrivit domniei sale, industria auto-moto este una dintre principalele industrii de la noi, întrucât contribuie cu 13% la PIB, angajează peste 200.000 oameni şi exportă foarte mult: "Este o industrie fanion pentru noi, iar România poate fi transformată într-un pilon important al acestui sector, şi nu numai".

Totodată, domnia sa a adăugat că autorităţile române lucrează la un Memorandum pentru înfiinţarea Centrului Român de Productivitate, pentru care va apela şi la expertiza coreeană, din domeniu. Scopul înfiinţării acestui centru este acela de a creşte productivitatea la nivelul mediului de afaceri din ţara noastră.

Conducătorul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) a mai menţionat că printre obiectivele avute în vedere se numără şi acela ca ţara noastră să devină un spaţiu cât mai atrăgător posibil pentru investiţiile străine, care, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR), au crescut, în prima parte a lui 2017, cu 22,8% faţă de 2016.

Potrivit domnului Valentin Lazea, economistul şef al BNR, în ceea ce priveşte mediul macro-economic, instituţia pe care o reprezintă este responsabilă, prin lege, pentru stabilitatea economică şi cea financiară.

Valentin Lazea a declarat ieri: "România îndeplineşte de doi ani, deja, toate cele cinci criterii de la Maastricht: rata inflaţiei, cursul de schimb, nivelul dobânzilor, deficitul bugetar şi datoria publică.

Din punctul nostru de vedere, este remarcabil că, acum, avem cea mai scăzută inflaţie şi cele mai scăzute dobânzi, din ultimii 27 de ani".

Potrivit domnului Lazea, în ţara noastră nu s-a cheltuit nici măcar un cent pentru salvarea băncilor, după criză, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări, din Europa: "Nici un cent de la FMI sau BM nu a ajuns la băncile din România pentru recapitalizarea lor".

Domnia sa mai susţine că una dintre problemele IMM-urilor este legată de finanţare, iar unele dintre obstacolele, autocreate (de România), în calea finanţării acestora, sunt reprezentate de faptul că foarte multe au capital negativ, aşadar, prin definiţie, nu sunt bancare. Un alt obstacol este impus de faptul că multe dintre acestea au recurs la insolvenţă şi nu au educaţie financiară: "Educaţia financiară, la nivelul IMM-urilor, este precară, poate aici este unicul domeniu în care BNR ar putea face mai mult". În opinia economistului şef BNR, alte obstacole în calea finanţării IMM-urilor sunt axarea băncilor pe reducerea creditelor neperformante, griparea mecanismelor bancare şi de cele două legi date de Parlament (n.r. legea dării în plată şi conversia creditelor în franci elveţieni).

Mihaela Toader, director regional în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, a declarat, ieri, că în acest moment ministerul pe care îl reprezintă încearcă să recupereze timpul pierdut în ceea ce priveşte dezvoltarea IMM. Domnia sa a declarat: "Ne dorim să oferim IMM-urilor un sprijin targetat şi în ceea ce priveşte politica industrială, întrucât ştim că toţi suntem într-o piaţă unică, unde nu mai există state terţe. Există, aşadar şi o competiţie acerbă".

Potrivit doamnei Toader, în alte state este susţinută, deja, industria de înaltă tehnologie şi la fel ar trebui să se întâmple şi la noi, pentru a reduce şomajul.

Mihaela Toader a adăugat: "Ne-am propus să susţinem partea de cercetare şi de inovare şi să consolidăm poziţia IMM-urilor româneşti. Am elaborat o schemă de minimis care să le ajute să-şi menţină poziţia pe piaţă. De asemenea, am elaborat şi schema de ajutor de stat cu o extensitate a cheltuielilor eligibile de până la un milion de euro, pentru ca IMM-urile să se dezvolte şi să-şi găsească un loc pe piaţă".

Luc Hendricks, director pentru politica întreprinderilor şi relaţiile externe UEAPME - "European Association of Crafts and Small and Medium Enterprises", a spus, ieri, că IMM-urile nu au un acces facil la fondurile structurale, iar birocraţia foarte puternică constituie una dintre cauze.

De asemenea, domnia sa a mai afirmat, în timpul conferinţei de ieri, că singurul factor stabil din economia românească sunt IMM-urile, care ar trebui să rămână în centrul atenţiei ţării noastre.

Marco Manfroni, Policy Assistant Comisia Europeană, Direcţia pentru Piaţă Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri (DG-GROW), susţine că Europa se confruntă, în momentul de faţă, cu o nouă revoluţie industrială.