Alianţa transatlantică sub presiune: Macron şi Starmer, front comun în faţa lui Trump

În ciuda consensului afişat de Emmanuel Macron şi Donald Trump la conferinţele de presă de dinaintea întrevederii la nivel înalt şi după aceasta, declaraţiile celor doi şefi de stat arată o realitate cruntă: SUA şi Europa sunt mai divizate ca oricând în privinţa Ucrainei şi a relaţiilor cu Rusia.

Practic, după vizita preşedintelui francez la Washington, se poate spune că premierul britanic Keir Starmer - care urmează se se întâlnească mâine cu Donald Trump - şi Emmanuel Macron sunt acum principalii vectori ai unei politici europene care caută să menţină sprijinul SUA pentru Ucraina, în timp ce Trump pare mai preocupat de un acord rapid cu Putin, chiar şi cu preţul unor concesii teritoriale.

În timp ce Starmer şi Macron insistă pe garanţii ferme pentru securitatea Ucrainei, Trump se arată preocupat mai degrabă de negocieri rapide şi de "o înţelegere" cu Putin, fără a garanta sprijinul american pentru stabilitatea regiunii. În aceste condiţii, viitorul relaţiilor transatlantice rămâne incert, iar Europa trebuie să se pregătească pentru o posibilă retragere a sprijinului american, o schimbare care ar putea remodela securitatea globală pentru generaţii întregi.

Divergenţele dintre SUA şi aliaţii săi europeni nu sunt doar de ordin diplomatic, ci reflectă o schimbare de paradigmă în politica externă a Washingtonului. După întâlnirea cu Emmanuel Macron, Donald Trump a afirmat, citat de Fox Business: "Nici ei nu au făcut nimic pentru a pune capăt războiului. Macron este un prieten de-al meu şi mă voi întâlni şi cu prim-ministrul britanic; este un tip foarte drăguţ... (dar) nimeni nu a făcut nimic".

Emmanuel Macron, în schimb, vede situaţia diferit, potrivit declaraţiei acordată celor de la Fox News: "Noul mandat al preşedintelui Trump înseamnă o schimbare a regulilor jocului. Şi cred că are capacitatea de descurajare pentru ca SUA să reia relaţiile cu Rusia. Prioritatea mea este ca Europa să se mişte mai repede în privinţa situaţiei din Ucraina, inclusiv a sprijinului acordat. Dar avem nevoie mai întâi de un armistiţiu, care ar putea fi evaluat şi verificat, şi de o negociere în toată regula".

• Politica externă - o afacere, în viziunea lui Trump

Falia diplomatică transatlantică s-a conturat când, în cadrul minicoferinţei de presă ţinută de cei doi şefi de stat înaintea discuţiilor oficiale, Donald Trump a refuzat, la întrebarea unui reporter, să-l califice ca "dictator" pe Vladimir Putin. "Nu folosesc aceste cuvinte cu uşurinţă", a spus preşedintele american, deşi, cu numai două zile înainte, l-a etichetat astfel pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Această ezitare a fost acompaniată de un zâmbet ironic din partea lui Macron, care înseamnă mai mult decât un simplu gest diplomatic: reflectă diferenţele fundamentale în viziunea celor doi lideri.

În ceea ce priveşte discuţiile despre Ucraina, Macron a adoptat o strategie echilibrată, combinând complimentele la adresa lui Donald Trump cu o atitudine fermă: "Noi vrem pace; el (n.red. - Trump) vrea pace. Vrem pace rapid, dar nu vrem un acord care să fie slab". În schimb, preşedintele SUA a prezentat propria viziune asupra negocierilor privind Ucraina, ca şi cum în chestiune ar fi vorba strict de un business, pe principiul "dau, îmi dai".

"Adică, asta este ceea ce fac. Fac afaceri. Toată viaţa mea înseamnă afaceri. Asta e tot ce ştiu, să fac afaceri. Şi ştiu când cineva vrea să le facă şi când cineva nu vrea", a afirmat Donald Trump, discutând despre Ucraina ca şi cum în speţă ar fi vorba despre achiziţia unei companii cu câteva sute sau mii de angajaţi şi nu despre o ţară cu peste 41 milioane locuitori.

Preşedintele Emmanuel Macron i-a atras, în mod repetat, atenţia lui Trump că Rusia este statul agresor în speţa de faţă şi că orice acord trebuie să includă garanţii de securitate pentru Ucraina, lucru pe care preşedintele american a evitat să-l confirme public.

• Macron, Starmer şi Merz punctează, Trump rămâne deocamdată inflexibil

Mai mult, preşedintele francez l-a corectat pe Trump, în momentul în care acesta din urmă rostea informaţii eronate. În momentul miniconferinţei de presă dinaintea întrevederii, când Macron a afirmat că acest război a scos din bugetul Europei şi din cel al SUA foarte mulţi bani şi că vinovatul este Vladimir Putin, Donald Trump a intervenit: "Doar ca să înţelegeţi, Europa împrumută bani Ucrainei. Ei îşi primesc banii înapoi".

"Nu", a replicat Macron punându-şi mâna uşor pe încheietura mâinii lui Trump. "Ca să fim exacţi, am plătit 60% din efortul total (de război), am furnizat bani reali, ca să fie clar! Şi este vorba despre granturi, nu despre împrumuturi", l-a corectat Emmanuel Macron pe preşedintele SUA.

Pentru Donald Trump, corvoada continuă. Premierul britanic Keir Starmer se va afla mâine în vizită oficială la Washington pentru discuţii cu preşedintele american privind situaţia din Ucraina. Starmer va încerca să îl convingă pe preşedintele american să se îndepărteze de îngheţarea relaţiilor cu partenerii europeni. Înaintea vizitei premierului britanic, un consilier al acestuia a declarat pentru cotidianul The Guardian: "Nu vrem să îl enervăm pe Trump, acest lucru ar fi total contraproductiv atât pentru interesele noastre, cât şi pentru cele ale securităţii ucrainene şi europene. Suntem mult mai interesaţi de ceea ce face de fapt, mai degrabă decât de ceea ce spune. Până acum, credem că există o diferenţă".

Cu toate acestea, viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, nu mai are răbdare şi a declarat pentru Tagesschau că prioritatea sa este "consolidarea Europei cât mai rapid posibil, astfel încât, pas cu pas, să se poată obţine cu adevărat independenţa faţă de SUA".

"Nu aş fi crezut niciodată că va trebui să spun aşa ceva la televizor. Dar cel puţin, după declaraţiile lui Donald Trump, este clar că americanii - cel puţin această parte a americanilor din această administraţie - sunt în mare parte indiferenţi faţă de soarta Europei", a declarat Friedrich Merz.

Cert este că în timp ce liderii europeni încearcă să menţină unitatea transatlantică, iar Trump îşi redefineşte strategiile globale, viitorul relaţiilor dintre Europa şi SUA rămâne incert, marcând un moment critic pentru stabilitatea geopolitică şi securitatea internaţională.