ANAF a blocat tranzacţionarea acţiunilor pe care Gabriel Resources le deţine la RMGC

Compania canadiană Gabriel Resources a anunţat că nu poate vinde acţiunile deţinute în proiectul de la Roşia Montană, deoarece statul român a pus sechestru asigurător pe acestea pentru a recupera cheltuielile de judecată de 9,5 milioane euro. Sechestrul a fost instituit pe 29 martie 2024 de funcţionarii ANAF din judeţul Alba pe participaţia de 80,6858% deţinută de Gabriel Resources în Roşia Montană Gold Corporation.

Într-un comunicat de presă, reprezentanţii companiei Gabriel Resources susţin că firma are în conturi doar 1,5 milioane dolari, bani care se vor epuiza până la finalul lunii mai. Compania se află în discuţii cu investitorii existenţi şi alte părţi interesate pentru a obţine fonduri suplimentare pentru finanţarea obiectivelor strategice viitoare şi în scopuri generale de capital de lucru.

Cu toate acestea, există un risc major ca Gabriel Resources să nu poată obţine fondurile necesare. Eşecul în strângerea de fonduri ar avea un impact negativ asupra situaţiei financiare a companiei şi asupra capacităţii acesteia de a-şi continua activitatea.

Gabriel Resources trebuie să plătească aproximativ 10 milioane de euro cheltuieli de judecată României, dar compania intenţionează să conteste decizia Tribunalului de arbitraj internaţional prin procesul de anulare prevăzut de Convenţia ICSID. Termenul limită pentru depunerea unei cereri de anulare este de 120 de zile de la data deciziei Tribunalului de arbitraj internaţional.

În 8 martie 2024, ICSID a anunţat că România a câştigat litigiul privind Roşia Montană, deschis de canadienii de la Gabriel Resources în cadrul procedurii de arbitraj de la ICSID, iar compania a fost obligată să plătească cheltuielile de judecată făcute de autorităţile din ţara noastră.

În aceeaşi zi, acţiunile companiei canadiene s-au prăbuşit la bursă, ajungând către o valoare aproape de zero, după ce valoarea lor se triplase de la începutul anului 2024, pe fondul declaraţiilor defetiste ale premierului Marcel Ciolacu care anunţase că se pare că ţara noastră va pierde acest proces şi statul român ar urma să plătească despăgubiri de maximum 6,7 miliarde dolari.

Mai mult, pentru a înlătura riscul unei astfel de plăţi care ar fi fost o adevărată piatră de moară în ceea ce priveşte deficitul bugetar, Marcel Boloş, ministrul de finanţe, a înaintat la finalul lunii februarie soluţia ca proiectul exploatării de la Roşia Montană să continuie în cazul în care ţara noastră va pierde procesul de arbitraj internaţional.

Împotriva acestei soluţii s-a pronunţat cu două zile înainte de decizia instanţei premierul Marcel Ciolacu, care a spus că va organiza un referendum odată cu alegerile europarlamentare şi locale în 9 iunie pentru ca cetăţenii români să se exprime prin vot dacă sunt de acord sau nu cu extragerea aurului de la Roşia Montană.

Din fericire pentru cei doi oficiali şi din nefericire pentru cei de la Gabriel Resources, în 8 martie instanţa de arbitraj internaţional a dat dreptate României, a respins cererea de despăgubiri a companiei canadiene, iar Roşia Montană rămâne în Patrimoniul UNESCO.