ANAF A TRANSMIS CĂTRE ERSTE BANK REZULTATELE CONTROLULUI EFECTUAT LA BCR Andreas Treichl, enervat de fiscalitatea noastră

Autoritatea Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF) a transmis o scrisoare către Erste Bank cu rezultatele controlului pe care inspectorii fiscali l-au efectuat la BCR.

Se pare că scrisoarea ANAF l-a deranjat profund pe Andreas Treichl, preşedintele Erste Bank - actionarul majoritar al BCR -, care a spus, vineri, într-o teleconferinţă cu analiştii, că nu poate comenta despre fiscalitatea din ţara noastră fără să se enerveze.

Afirmaţia domnului Treichl vine în contextul în care, recent, ministrul nostru de finanţe Ionuţ Mişa a anunţat că ANAF a finalizat controalele la două dintre bănci, una dintre acestea fiind "mare, mare de tot în sistem".

La întrebarea unuia dintre analiştii străini, privitoare la fiscalitatea de la noi şi la modul în care aceasta influenţează activitatea BCR, Gernot Mittendorfer, directorul financiar al băncii austriece Erste, a precizat: "Am primit o primă scrisoare privind rezultatele controlului şi aşteptăm să primim decizia finală în următoarele zile. Contestăm rezultatele controlului, însă am reflectat în bilanţ toate potenţialele efecte negative. Autoritatea fiscală din România contestă deductibilitatea fiscală a provizioanelor, care au determinat pierderi băncii. Dar noi avem o opinie complet diferită faţă de cea a autorităţilor, bazată pe opiniile experţilor.

Autoritatea fiscală mai consideră că finanţarea de la grup este prea scumpă pentru BCR. Astfel că problema este unde se taxează venitul băncii - în România sau în Austria - şi care este nivelul corect al cheltuielii cu dobânda, aceasta fiind o discuţie între autorităţile fiscale din România şi Austria. Dacă va apărea în decizia finală, atunci va trebui să o reflectăm în baza de impozitare. Dar dacă va trebui să plătim un impozit mai mare în România, atunci vom avea o deducere de taxe în Austria. Noi credem că, întrucât aceste finanţări şi depozite au fost fost furnizate de către Erste Group subsidiarelor locale din diverse ţări, folosim formule de calcul pe larg acceptate de ambele părţi, iar autorităţile române sunt singurele până acum care le contestă.

Apropo, Banca Centrală Europeană (BCE) ne-a indicat că finanţarea pentru România ar putea fi prea ieftină. Aşadar, avem două opinii diferite. Vom vedea, vor mai trece câteva trimestre până se va rezolva, dar această situaţie nu va avea un impact negativ suplimentar asupra rezultatelor trimestriale, dacă vom avea dreptate şi dacă va fi o taxă mai mică în România, la un moment dat".

Reprezentanţii Erste Bank ne-au transmis ieri, că, în cei zece ani de la privatizare, BCR a înregistrat un profit cumulat de 3,9 miliarde lei şi a plătit 4 miliarde lei statului român, în taxe şi impozite. Sursele citate ne-au menţionat: "Am respectat strict şi cu responsabilitate standardele fiscale, precum şi cele mai bune practici din domeniu. Mai mult decât atât, din profitul înregistrat de BCR s-au distribuit acţionarilor prin dividende 0,9 miliarde lei, restul de 3 miliarde lei fiind păstraţi în România şi direcţionaţi către capitalizarea băncii. Pe parcursul crizei financiare internaţionale, Erste Group şi BCR şi-au crescut expunerea faţă de România, sprijinind masiv bugetul statului într-o perioadă de criză severă.

Avem încredere că instituţiile statului vor lua toate măsurile pentru a asigura o colaborare optimă cu sectorul bancar şi pentru finanţarea provocărilor de dezvoltare. Erste Group şi BCR au un angajament ferm pentru a finanţa economia reală, infrastructura, îmbunătăţirea condiţiilor de locuit sau proiectele companiilor care creează locuri de muncă în România".

Referitor la verificările duse la capăt de ANAF, ministrul Finanţelor a spus că, la una dintre băncile din România, controlul s-a finalizat "prin a diminua pierderea fiscală de 650 de milioane de lei şi a stabili suplimentar de plată 104 milioane de lei". Oficialul a explicat: "Această pierdere era artificial creată şi, prin acest control, am reuşit să scoatem la suprafaţă 650 de milioane plus alte 104 milioane. Diminuându-se pierderea, în anii următori acea bancă va plăti impozit pe profit. Nu va mai compensa impozit pe profit cu pierderile anterioare".

Sursele noastre ne-au precizat, în urmă cu cinci luni, că există instituţii financiare care nu au plătit impozit pe profit mai mulţi ani la rând, raportând pierdere în toată această perioadă. Băncile se folosesc de prevederile legislative speciale şi dedicate sectorului bancar ca să nu plătească impozitul pe profit, subliniază sursele citate, explicând că este vorba despre deductibilitatea nelimitată a cheltuielilor cu vânzarea de credite neperformante (NPL).

Sursele noastre ne-au exemplificat: "Să spunem că o bancă a realizat un profit de 100 de milioane de euro şi a vândut un pachet de NPL de 200 de milioane de euro. În general, banca vinde portofoliile de neperformante cu 5-7% din valoarea lor nominală, dar, potrivit unui studiu, media pe sistem este de 11%. Aşadar, la NPL vândute de 200 de milioane de euro, banca încasează 22 de milioane de euro, înregistrând o pierdere de 178 de milioane de euro. Această pierdere este integral deductibilă, conform legislaţiei în vigoare. Aşadar, respectiva instituţie încheie exerciţiul financiar cu o pierdere de 78 de milioane de euro, după ce cheltuiala cu vânzarea portofoliului de neperformante este scăzută din profit. Problema este că pierderile se reportează pe următorii ani fiscali, de la an la an, până când banca ajunge la zero, acesta fiind un fenomen ciclic. Astfel, o bancă ce declară profit într-un an, în realitate nu plăteşte niciun impozit, pentru că profitul raportat se compensează cu pierderile din anul anterior. Este un artificiu folosit de bănci ca să nu plătească impozite la stat". Ionuţ Mişa a confirmat, zilele trecute, acest fenomen.

Ziarul BURSA a scris, anul trecut, că ANAF a iniţiat controale în rândul băncilor, identificând nereguli care au consecinţe grave.

Ionuţ Mişa, care, la vremea respectivă, ocupa funcţia de director general al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, ne-a spus, atunci, că un exemplu în acest sens este vânzarea pachetelor de credite de către instituţiile bancare. În octombrie 2016, domnia sa ne-a explicat: "Băncile constituie portofolii de credite, în care includ atât performante, cât şi neperformante şi pe care le vând la preţuri mult mai mici unor societăţi care se ocupă să recupereze sumele neachitate în anii următori vânzării. Există situaţii în care au fost vândute şi performante, aceste active fiind puse în acelaşi pachet cu neperformantele. Este indiscutabil că băncile au un interes pentru care vând împrumuturi fără restanţe. Este posibil ca băncile să-şi mute profiturile către altă zonă de fiscalitate. Acele profituri înregistrate din creditele performante trebuie înregistrate ca profituri în România, însă, fiind integrate în pachetele de neperformante, profiturile sunt înregistrate în alte părţi, astfel încât băncile să îşi diminueze profitul şi să nu mai plătească taxele şi impozitele aferente.

Există situaţii în care băncile sunt acţionari majoritari la societăţile afiliate, către care îşi vând creditele. Însă, sunt şi societăţi care nu sunt afiliate, dar acest lucru nu înseamnă că nu au legătură cu băncile. Pentru că sunt situaţii în care în companiile respective pot fi identificate ca acţionari la alte companii, care să aibă, la rândul lor, acţionari majoritari - băncile. Ştim că există astfel de practici, dar nu avem acces la informaţii şi este foarte greu să ajungem la ele. Sperăm că acum, cu acordurile privind accesul la informaţii, să reuşim să demonstrăm aceste practici, pentru că ele există, chiar dacă la a treia - a patra verigă. Avem semnale că există astfel de practici şi la bănci, din diferite surse, inclusiv din media. Au fost vândute pachete de credite de 100 de milioane de euro cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, ceea ce înseamnă că băncile şi-au diminuat profitul".

Reprezentanţii BCR ne-au transmis, recent, în ocazia relatării unui caz, că "politica băncii nu permite cesionarea/vânzarea de credite performante, conform standardelor de risc".

Ministrul finanţelor a spus că secretul fiscal nu îi permite să spună numele băncilor care au plătit sau nu impozit la stat.

Secretul fiscal este prevăzut în Codul de Procedură Fiscală, care menţionează că "personalul din cadrul organului fiscal este obligat să păstreze secretul asupra informaţiilor de care a luat cunoştinţă ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu".

Conform Codului de procedură fiscală, în categoria informaţiilor de natura celor considerate a fi secret fiscal intră datele referitoare la contribuabil/plătitor, cum ar fi datele de identificare, natura şi cuantumul obligaţiilor fiscale, natura, sursa şi cuantumul veniturilor, natura, sursa şi valoarea bunurilor, plăţi, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informaţii obţinute din declaraţii ori documente prezentate de către contribuabil/plătitor sau terţi.