Analiştii aşteaptă ca BNR să încurajeze creditarea

• Primul pas ar fi reducerea rezervelor minime obligatorii la valută

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) ar putea decide, astăzi, reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO), ceea ce ar duce la o mult râvnită relaxare a creditării, după cum se aşteaptă analiştii bancari.

Nicolae Chidesciuc, economistul şef al ING Bank România, consideră că o eventuală reducere a RMO, în şedinţa de astăzi, s-ar putea produce doar la valută, în timp ce rezervele la lei s-ar putea să rămână neschimbate. "O scădere şi a acestora din urmă nu ar trebui să mai întârzie mult timp", ne-a spus domnul Chidesciuc, adăugând: "Rezervele minime ar trebui micşorate pentru a creşte lichiditatea din piaţă. Creşterea lichidităţii ar determina o reducere a dobânzilor, ceea ce ar avea ca efect o încurajare a creditării, care va fi mai vizibilă după două sau trei trimestre de la decizia BNR".

Domnia mai susţine că nu ne permitem să mai aşteptăm revigorarea creditării şi că o decizie, care să influenţeze acest lucru cât mai repede, este oportună.

O măsură de micşorare a rezervelor la valută ar reduce presiunile de depreciere a leului, iar pe viitor, o eventuală reducere a rezervelor la lei ar avea un impact invers şi vor reapărea presiuni de depreciere a monedei naţionale, care oricum nu vor putea fi evitate, ne-a mai spus domnul Nicolae Chidesciuc.

Dacă o reducere a RMO la valută poate avea ca efect sporirea creditelor în monedă străină, o decizie viitoare de reducere a RMO la lei va avea un impact dublu asupra creditării. În primul rând vor fi încurajate creditele în moneda naţională şi în acelaşi timp, deprecierea leului cauzată de sporirea masei de bani autohtoni, va descuraja creditarea în valută.

În opinia domnului Chidesciuc, oportunitatea măsurii de reducere a rezervelor minime este confirmată şi de proaspătul acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care oferă un confort BNR. Mai mult, acest acord internaţional contractat de ţara noastră asigură o politica fiscală coerentă şi un control mai riguros al cheltuielilor publice.

Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, consideră că este de aşteptat o reducere a rezervelor obligatorii în valută, în timp ce micşorarea RMO la lei este puţin probabilă.

O reducere a rezervelor minime obligatorii se poate produce prin modificarea structurii acestora, adică prin excluderea din formula de calcul a RMO a resurselor pe termen lung.

La valută, de exemplu, o scoatere din calculul RMO a resursele pe termen lung înseamnă că 40% din resursele în valută cu care s-au acordat credite pe termen lung, vor putea reveni la băncile comerciale, ne-a mai spus domnul Cabat.

Domnia sa a mai adăugat că deşi Banca Naţională va fi precaută până la intrarea banilor de la FMI (n.r. începând cu 6 mai 2009 banii de la FMI vor putea fi traşi), este posibil ca Guvernatorul Mugur Isărescu sa dorească să înceapă, în avans, o strategie de încurajare a creditării.

Orice modificare adusă nivelului rezervelor minime obligatorii, va fi oricum una simbolică, doar de a sugera o tendinţă, este de părere Florin Ilie, director pieţe de capital în cadrul ING Bank România. Domnia sa susţine că schimbările se vor realiza într-o măsură graduală, foarte prudentă, din cauza unui grad mare de incertitudine al efectelor produse de aceste eventuale decizii ale Băncii Naţionale a României,

Domnia sa ne-a declarat că o reducere a RMO ar înseama o relaxare monetară, care poate avea ca efect o reducere a dobânzilor, deoarece costul finanţării va scădea.

Totuşi, nivelul rezervelor minime obligatorii, este un instrument de politică monetară care poate rezolva o problemă de lichiditate şi nu una de risc, caracteristică sistemului bancar românesc, a mai adăugat domnul Ilie.

Nimeni nu poate aprecia cu certitudine care vor fi consecinţele reducerii RMO pe termen scurt, mai susţine Florin Ilie, explicând: "Ratingul de ţară foarte prost, precum şi nivelul de risc foarte ridicat al climatului economic din România sunt probleme care nu-şi găsesc rezolvarea prin rezervele minime obligatorii. De aceea, nivelul dobânzilor nu va înregistra o scădere spectaculoasă. Acordul cu FMI reprezintă singurul motiv pentru care BNR îşi permite să ia în considerare o reducere a RMO, care oricum nu reprezintă decât o decizie de politică monetară care trebuie acompaniată de o politică fiscală adecvată, ce trebuie să rezolve şi consecinţele unei politici prociclice, practicate în anii trecuţi, în care ţara noastră a înregistrat o creştere economică susţinută".