ANALIŞTII: "Băncile - posibil să restrângă gradul de îndatorare şi să ceară garanţii mai mari"

Gradul de îndatorare a populaţiei este posibil să fie restrâns, iar băncile ar putea să solicite garanţii mai mari pentru creditele acordate persoanelor fizice, preconizează specialiştii din piaţă.

Afirmaţiile acestora vin în contextul în care Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat că Banca Centrală este pe cale să implementeze, din primăvară, restricţii la creditarea populaţiei, la recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM).

Şeful BNR a spus, luni: "Ceea ce pot să vă spun acum este că le-am discutat (n.r. măsurile) în şedinţa precedentă, nu s-a luat o decizie, le-am discutat şi în comitetul de politică monetară, cu toate că nu s-a dorit acest lucru. Monetariştii de la Banca Naţională vor să rămână monetarişti mai puri, dar asta este lumea către care ne îndreptăm. Tangenţial, le-am discutat şi în Consiliul de Administraţie".

În opinia lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, aceste măsuri vor fi prudenţiale, care să limiteze gradul de îndatorare, constrângeri mai mari legate de accesul la finanţare.

Domnia sa ne-a spus: "Dacă ne uităm la dinamica creditului, într-adevăr, pe segmentul de populaţie, creditul în lei creşte destul de repede, în principal pe Prima Casă şi pe creditul de consum. În acest context, probabil că BNR se gândeşte că ar fi necesară o temperare. Există tendinţa de supraîndatorare, în condiţiile în care costul rambursării creşte, dacă ai dobândă în funcţie de ROBOR şi ai rată variabilă. Povara datoriei creşte, iar BNR intenţionează să ia măsuri în acest sens".

Potrivit lui Ionuţ Dumitru, ultimele date disponibile, apărute în luna noiembrie, arată că împrumutul în lei către gospodăriile populaţiei creştea cu 21,7%, "ceea ce este un ritm alert".

"Probabil că BNR are date mai detaliate şi ştie ce grad de îndatorare, ce cheltuieli au aceşti oameni şi că îşi asumă un grad de îndatorare destul de mare, care îi vulnerabilizează la rate mari de dobândă. Potenţialul de creştere al ROBOR este destul de mare, ceea ce ar pune presiune pe capacitatea lor de rambursare", a conchis domnia sa.

Una dintre restricţiile avute în vedere este nivelul garanţiei care trebuie adusă la un credit, în contextul în care am traversat o criză şi sunt voci care spun că va mai urma una, apreciază surse bancare, opinând că astfel de restricţii se impun.

O altă restricţie posibilă ar fi reducerea gradului de îndatorare, ne-au mai spus sursele noastre. Acestea arată că Banca Naţională nu poate să dea dispoziţii în acest sens, respectiv nu poate interevni pe cale administrativă ca să restricţioneze creditarea, ci doar prin modificarea condiţiilor de piaţă.

Alţi analişti consideră că BNR nu acţionează corect. Fostul bancher Lucian Isar opinează: "Şi în noiembrie 2008 Isărescu a blocat creditarea, aruncând România în recesiune. Pe fondul luptei personale pe care o are, de a nu fi dat afară înainte de terminarea mandatului, este dispus să acţioneze toate pârghiile - credit, dobândă şi curs, pentru a frâna economia".

În opinia domniei sale, nu este necesară adoptarea unei măsuri de restricţionare a creditului, piaţa ajustându-se singură.

Potrivit Guvernatorului Mugur Isărescu, restricţiile la creditarea populaţiei intră într-un mix mai mare de măsuri.

Conform unui raport al Băncii Naţionale a României (BNR), valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în luna noiembrie 2017, se cifra la 5,46 miliarde de lei, în scădere cu 0,84% faţă de suma raportată în octombrie 2017. Restanţele la creditele în valută erau în scădere cu 9,47%, la 6,25 miliarde de lei (echivalent).

Totalul creditelor în lei atingea, în noiembrie, 145,89 miliarde de lei (cu 1,35% peste valoarea din luna precedentă), din care 62,32 miliarde de lei erau sume contractate de agenţii economici şi 79,5 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populaţie.

De asemenea, potrivit Agerpres, creditele în valută totalizau 92,484 miliarde echivalent lei în noiembrie 2017 (cu 0,09% mai mult faţă de octombrie 2017), din care 47,10 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenţii economici şi 42,25 miliarde de lei credite luate de populaţie.