ANALIŞTII BCR: "Ne aşteptăm ca BNR să reducă dobânda de politică monetară la 1%"

Analiştii BCR Cercetare se aşteaptă ca Banca Naţională a României (BNR) să reducă pe viitor dobânda de politică monetară la 1,00%, în contextul unei reveniri economice sub aşteptări, se arată într-un raport de analiză publicat ieri. La baza deciziei de tăiere de 0,25% luată vineri de BNR a stat cel mai probabil evoluţia în scădere a inflaţiei şi rezultatele economice sub aşteptări, se mai notează în raport.

"Vineri după-amiază, BNR a redus dobânda de politică monetară la 1,25% (-25 de puncte de bază). Ne aşteptăm ca în contextul unei reveniri economice sub aşteptările anterioare, dobânda de politică monetară să fie redusă la 1,00%, urmată de relaxarea condiţiilor monetare printr-un management mai lax al lichidităţii interbancare. Se pare că, datorită trecerii pe surplus a poziţiei de lichiditate a sistemului bancar faţă de banca centrală, reducerile rezervelor minime obligatorii aşteptate de noi au fost înlocuite cu tăieri de dobândă de politică monetară. BNR reduce decalajul faţă de ţările vecine din ECE (Europa Centrală şi de Est - n.r.) în ceea ce priveşte ajustarea dobânzii de politică monetară, facilitând o convergenţă mai rapidă la normele ECE privind condiţiile monetare", arată specialiştii BCR.

Obligaţiunile guvernamentale pe termen scurt vor beneficia de această decizie, mai precizează aceştia.

"Este aşteptat ca panta curbei randamentelor titlurilor de stat în lei să crească, având în vedere că obligaţiunile pe termen lung sunt mai sensibile la perspectivele fiscale. Cel mai probabil, rezultatele economice sub aşteptări şi inflaţia scăzută au reprezentat principalele motivaţii din spatele acestei decizii (a BNR - n.r.). După evoluţiile recente ale cursurilor de schimb din ECE şi retorica băncilor centrale regionale, BNR ar putea deveni mai flexibilă în ceea ce priveşte perspectiva unui curs de schimb mai depreciat", notează analiştii.

Totodată, într-un alt raport, aceştia precizează că indicele BCR cu frecvenţă zilnică privind activitatea economică din România indică o scădere sezonieră a activităţii economice la început de ianuarie (vezi grafic).

"Datele revizuite arată un nivel destul de redus al activităţii economice şi în decembrie în condiţiile sărbătorilor de iarnă şi a închiderii parţiale a unor economii europene. Activitatea economică s-a situat astfel la 87% din media unei luni normale pre-criză în noiembrie anul trecut, la 85% în decembrie şi la 58% în prima săptămână a lunii ianuarie. În pofida acestor evoluţii, ne menţinem opinia că valul al doilea al pandemiei a avut un impact moderat până în prezent. Consumul de electricitate a scăzut atât în Germania cât şi în România în perioada sărbătorilor dar a revenit după aceea", se arată în raport.

De notat de asemenea că rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor la 2,06% în decembrie 2020 de la 2,14% în noiembrie. Potrivit comunicatului de vineri al BNR cu deciziile de politică monetară, cele mai recente evaluări ale băncii centrale reconfirmă perspectiva creşterii uşoare a ratei anuale a inflaţiei în primele două luni ale anului curent, sub impactul unor factori pe partea ofertei, urmată de o mică scădere la finele trimestrului întâi.

Evoluţia este compatibilă cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2020, care indică plasarea dinamicii inflaţiei în proximitatea punctului central al ţintei pe orizontul relevant pentru politica monetară, pe fondul manifestării efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată.

Comunicatul BNR arată că recalibrarea politicii monetare "este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei (de inflaţie - n.r.), în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare".

Potrivit comunicatului BNR, activitatea economică a recuperat în trimestrul al treilea din 2020 o parte însemnată din contracţia suferită anterior, reducându-şi declinul în termeni anuali la -5,7 la sută, de la -10,3 la sută în trimestrul al doilea, în condiţiile unei creşteri trimestriale de 5,8 la sută, după scăderea de -12,2 la sută din trimestrul doi. BNR arată că dinamica revenirii a fost drastic frânată de declinul producţiei agricole, în absenţa căruia economia şi-ar fi redus contracţia în termeni anuali la -3,2 la sută.

Reducerea de către BNR a ratei-cheie a venit şi în contextul menţinerii stabilităţii cursului de schimb EUR/RON. Analiştii BCR punctează că leul a avut săptămâna trecută o nouă săptămână fără o direcţie clară, cursul comunicat de BNR în fiecare zi fiind uşor peste nivelul de 4,87. Ieri, însă, după deschiderea pieţei şi decizia BNR, cursul s-a dus şi până la un maximum intra-day de 4,878 lei/euro.

"Leul românesc s-a depreciat uşor faţă de euro cu -0,12% faţă de săptămâna trecută. Volumul tranzacţiilor din piaţa valutară a crescut uşor faţă de prima săptămână din luna ianuarie dar s-a menţinut sub media lunilor anterioare. Pe alte pieţe din regiune precum Polonia, Cehia şi Ungaria în ultimă săptămână sau observat tendinţe de depreciere ale monelor locale în raport cu euro, zlotul polonez pierzând -0,55%, forintul unguresc -0,29% şi coroana cehească -0,03%. În ultimele 12 luni leul românesc a fost cea mai stabilă monedă din regiune cu o depreciere de -1,95% faţă de euro, în linie cu regimul de flotare controlată. Celelalte monede din regiune au înregistrat deprecieri mai semnificative faţă de euro în ultimele 12 luni: coroana cehească de -4,14%, zlotul polonez de - 6,81% şi forintul unguresc de -7,71%", precizează specialiştii.

Nivelul cursului euro/leu este relevant pentru preţurile din economie şi deci pentru inflaţie având în vedere gradul ridicat de "euroizare" al economiei.