Banca Naţională a României (BNR) urmează să reducă rezervele minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei, de la nivelul actual de 15%, potrivit analiştilor consultaţi de ziarul BURSA. Scăderea nu va fi, însă, una substanţială, ci de doar două sau trei puncte procentuale, conform domniilor lor.
"BNR va continua relaxarea politicii monetare la începutul lui 2014 şi ne aşteptăm fie la o diminuare a rezervelor minime obligatorii pentru lei la 13%, fie la o scădere a dobânzii de politică monetară la 3,75%", ne-a declarat Eugen Şinca, analistul şef al BCR. Domnia sa estimează că reducerea RMO în monedă naţională ar ar elibera 2 - 3 miliarde de lei în piaţă şi ar avea un efect de ieftinire suplimentară a creditelor în lei. Economistul a adăugat: "Acest pas de reducere a rezervelor minime obligatorii pentru lei ar putea fi urmat şi de alte decizii similare, astfel încât undeva la mijlocul anului 2014 am putea avea rezerve minime obligatorii de 10% pentru moneda naţională. Rezervele minime obligatorii pentru valută ar putea fi menţinute constante pe tot parcursul acestui an, deoarece România are de plătit 5 miliarde de euro către FMI şi este recomandată evitarea scăderii rezervelor valutare ale BNR în acest context".
Situarea inflaţiei la nivelul de 1-1,5% în primul trimestru al anului şi nevoia impulsionării suplimentare a creditului în lei sunt motivele care stau la baza continuării ciclului de relaxare a politicii monetare, în opinia lui Eugen Şinca.
Vlad Muscalu, economist senior în cadrul ING Bank, se aşteaptă ca Banca Centrală să reducă atât rata dobânzii de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, cât şi rezervele minime obligatorii în lei, cu două - trei puncte procentuale. Aplicarea acestei din urmă măsuri ar urmă elibereze în piaţă 3 - 4 miliarde lei într-o piaţă cu un exces de lichiditate de zece miliarde lei, ceea ce ar face ca efectul său să fie neglijabil, consideră domnia sa, precizând că efectul psihologic al unei decizii în privinţa RMO ar urma să exercite o influenţă psihologică importantă.
Şi profesorul de economie Bogdan Glăvan anticipează o reducere a rezervelor minime obligatorii în lei, dar este părere că o astfel de măsură nu se justifică, ci are efecte adverse. Domnia sa atrage atenţia că, potrivit celui mai recent sondaj privind accesul la finanţare al companiilor nefinanciare realizat de BNR, principala problemă a firmelor din ţara noastră nu o reprezintă finanţarea, ci fiscalitatea, concurenţa şi lipsa cererii. "Nu putem spune că România are prea multe oportunităţi de investiţii profitabile dar duce lipsă de resurse financiare. Este exact invers, economia are destule resurse financiare, însă nu ştie ce să facă cu ele", scrie Bogdan Glăvan pe blogul său, adăugând că şi economiile avansate se află în aceeaşi situaţie.
Dacă BNR va reduce rezervele minime obligatorii la pasivele în lei, în cadrul şedinţei pe probleme de politică monetară a Consiliului său de Administraţie, ar fi prima astfel de măsură în mai bine de patru ani şi jumătate. Pe data de 30 iunie 2009, Banca Centrală a coborât nivelul RMO în moneda naţională de la 18% la 15%, cât este în prezent.
Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută, care au fost introduse în perioada premergătoare crizei, în vederea descurajării creditării în valută, se află, în prezent, la nivelul de 20%, în urma reducerii de la 40%, cât era iniţial.
Coborârea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale ar continua tendinţa începută în luna iulie, fiind cea de-a cincea şedinţă consecutivă de reducere.
1. Bail out romanian style
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 08.01.2014, 00:21)
Felicitari pentru articol domnule Sarbu. Cand aveti timp, va rog studiati si cate miliarde au fost eliberate in mai 2009 prin decizia BNR de a reduce de la PATRUZECI la SUTA la ZERO RMO cu scadenta mai mare de 2 ani pentru pasivele in valuta. Am putea intelege mai bine de ce un anumit domn spunea 2 ani mai tarziu ca am fi obisnuiti cu unele masuri care in Europa without MCV ar fi fost de neconceput. " Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută, care au fost introduse în perioada premergătoare crizei, în vederea descurajării creditării în valută, se află, în prezent, la nivelul de 20%, în urma reducerii de la 40%, cât era iniţial." Nu uitati faptul ca va referiti in articolul dvs. la RMO care au o scadenta pana in doi ani ...