ANALIŞTII CFA: Curs mediu de 4,97 lei/euro şi declin al PIB de 5,2%, în următoarele 12 luni

Analiştii financiar-bancari se aşteaptă la o depreciere puternică a monedei naţionale, fiind anticipat un curs mediu de 4,97 lei/euro în următoarele 12 luni, după cum arată sondajul realizat de CFA România în luna aprilie. Totodată, analiştii estimează că economia va suferi un declin de 5,2% în acest an.

Mai exact, în ceea ce priveşte cursul euro/leu, peste 90% dintre participanţii la sondaj anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală), valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni fiind de 4,9180, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9710. Totodată, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (mai 2021/mai 2020) a înregistrat o valoare medie de 3,37%.

Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, ne-a precizat: "Versus luna anterioară, anticipaţiile pe orizontul de 12 luni au scăzut de undeva de la 4,99 la 4,97. Sondajul s-a îmbunătăţit faţă de luna anterioară. Leul are un regim de «managed float» ceea ce înseamnă că banca centrală poate interveni (să ajute leul - n.r.) dacă din calculele pe care le face rezultă că este volatilitate prea mare sau este nesustenabil un anumit nivel de curs".

Leul a început anul la 4,7789 unităţi/euro, primind sprijin puternic din partea Băncii Naţionale în finalul lui 2019 şi în luna martie, când a fost consemnat vârful panicii financiare din pieţe aduse de coronavirus. În prezent, cursul euro/leu este la circa 4,83 lei.

"Sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a primei de risc a României, aproximativ 77% dintre participanţi prevăzând o creştere a preţului CDS (credit default swap suveran, un contract care asigură un investitor împotriva unui default suveran - n.r.) cu scadenţa de 5 ani. De asemenea, peste 65% dintre participanţi consideră preţurile proprietăţilor imobiliare din marile oraşe ca fiind supraevaluate", mai arată sondajul, care punctează că există totodată o incertitudine ridicată cu privire la evoluţia viitoare a parametrilor economici.

De asemenea, cea mai mare parte a analiştilor (37,2%) anticipează ca impactul economic al coronavirusului se va resimţi puternic până în trimestrul I al anului 2021. Aceştia se mai aşteaptă ca economia să sufere o contracţie a PIB de 5,2% în acest an, cu o rată a şomajului de 8,3% la finalul anului.

"Indicatorul de încredere a crescut, în special componenta lui de anticipaţii, ceea ce înseamnă că probabil în martie, martie-aprilie, economia a atins punctul de jos şi de aici urmează să crească", a mai spus Adrian Codirlaşu, care subliniază că revenirea economică depinde de cât de repede se opreşte criza medicală.

În ceea ce priveşte bugetul de stat la finalul anului 2020, valoarea medie a deficitului anticipat este de 7,8%, cu circa 1 punct procentual peste estimarea Guvernului din ultima rectificare bugetară.

"Important este ca deficitul să nu fie perceput ca permanent, atunci e o problemă. Dacă e perceput ca fiind o singură dată, având în vedere că e nevoie să luptăm cu criza medicală, pentru aşa ceva se găsesc fonduri", a mai adăugat preşedintele CFA România despre posibile probleme de finanţare pe care le-ar putea întâmpina România.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.