ANALIŞTII În 2050, nu va mai avea cine să plătească pensiile publice

Sistemul de pensii este în pericol, consideră analiştii din piaţă, care ne-au precizat că, în 2050, nu va mai avea cine să plătească pensiile publice. Adrian Codirlaşu, preşe­dintele CFA România, ne-a declarat: "În sistemul de pensii avem creşteri care, conform prognozelor locale, dar şi potrivit cifrelor de la FMI, vor conduce la un deficit bugetar suplimentar ce va fi greu de finanţat în viitor, începând cu 2021.

Când generaţia X se va pensiona, adică în 2050, în România vor fi doar 15 milioane de locuitori, conform prog­nozei ONU, ceea ce însemnă că nu o să aibă cine să mai plătească pensiile publice.

Singura soluţie este, în opinia mea, sistemul privat de pensii şi economiile personale. Dar în sistemul privat de pensii am avut o încercare de naţionalizare în ultimii doi ani, iar sistemul a ieşit slăbit, pentru că, urmare a condiţiilor impuse, au fost înregistrate pierderi, în condiţiile în care s-a pierdut şi capital suplimentar şi am avut şi o scădere a contribuţiei la pensiile private".

În opinia lui Adrian Codirlaşu, viitorul este sistemul privat de pensii: "Noi trebuie să ne preocupăm de siguranţa noastră viitoare, să fim conştienţi că depindem doar de noi şi să începem să economisim, în orice mod. Ar fi prudent să ne facem un plan. Trebuie să ne gândim că noi, la pensionare, nu o să avem niciun fel de pensie publică şi să luăm deciziile financiare în consecinţă. Trebuie să fim conştienţi că acest lucru va depinde doar de noi. Guvernanţii ar trebui să sprijine dezvoltarea sistemului privat de pensii, bazat pe contribuţii, nu pe promisiuni ale statului care pot să nu fie sustenabile".

• Dochia: "Printre măsurile care probabil că vor fi luate în discuţie va fi creşterea vârstei de pensionare"

Printre măsurile care probabil că vor fi luate în discuţie şi care vor şi avea rezultate va fi creşterea vârstei de pensionare, pentru că România are încă o vârstă de pensionare - 65 de ani - destul de scăzută la nivel european, este de părere analistul Aurelian Dochia. Potrivit acestuia, în multe ţări există o opoziţie puternică faţă de o astfel de măsură, cu manifestaţii în stradă, dar este una dintre cele mai logice măsuri. Aurelian Dochia ne-a mai spus: "Probabil că se vor raţionaliza toate sistemele de pensii suplimentare şi se va revedea modul de calcul al pensiilor mai ales în sensul reducerii celor foarte mari. Cred că se vor face toate eforturile pentru ca pensiile să poată fi plătite. Dar pot apărea crize şi, sub imperiul necesităţii de a scoate bani din piatră seacă, pot fi luate şi măsuri disperate de reducere a pensiilor sau de suspendare a unor anumite drepturi, măsuri care nu sunt sustenabile pe termen lung".

Specialistul consideră că o discuţie pe tema pensiilor trebuie să înceapă de la subiectul demografiei, opinând: "Să vedem cum a evoluat şi cum se aşteaptă în continuare evoluţia şi structura populaţiei, pentru că ştim foarte bine că pensiile reprezintă nişte fonduri alocate persoanelor cu o vârstă peste o anumită limită şi ele sunt generate de persoanele care sunt în perioada de muncă. Evident că modificările în numărul şi structura persoanelor dintre o grupă şi alta vor avea un impact enorm asupra pensiilor. Aici apare prima problemă. Modificările demografice reprezintă unul dintre lucrurile pe care le cunoaştem cu mare precizie. Există calcule ce ne pot spune cu o mare precizie care va fi structura demografică peste zece ani, peste 20 de ani. Ştim că dacă privim evoluţia demografică, atunci lucrurile sunt destul de îngrijorătoare pentru că - nu doar în România, ci în toate ţările dezvoltate - a apărut o tendinţă care creşte numărul persoanelor în vârstă de pensionare, atât ca urmare a creşterii gradului mediei de viaţă, cât şi ca urmare a faptului că a scăzut natalitatea şi, astfel, numărul personelor în vârstă de muncă este pe o tendinţă de descreştere. Aceşti factori creează un dezechilibru extrem de puternic în sistemul de pensii şi doar rezolvarea lui este o mare bătaie de cap pentru toate sistemele de pensii din Europa şi din lume. Multe sisteme de pensii îşi bazează calculele financiare pe nişte presupuneri care adesea nu sunt foarte realiste, ci foarte optimiste în ceea ce priveşte veniturile cu care pot fi acoperite cheltuielile cu pensiile şi, din acest motiv, avem o serie de cazuri în care sistemele de pensii nu sunt sustenabile, în cazul în care în următorii 10-30 de ani ele nu vor avea suficienţi bani ca să plătească obligaţiile pe care le au".

Aurelian Dochia a continuat: "În Româ­nia, există două tipuri de pensie - pensia generală, asigurată prin bugetul asigurărilor publice de stat, şi sistemul Pilonul II de pensii private, precum şi un sistem de pensii private voluntare - Pilonul III, dar care are proporţii mult mai mici. Din experienţă, vedem că baza întregului sistem de asigurare a unor venituri pentru persoanele cu o anumită vârstă rămâne sistemul public de pensii de stat. Pilonul II a fost conceput şi trebuie văzut ca un supliment la sistemul public de pensii, dar nu ca un substitut, pentru că sumele care se varsă aici sunt mult mai mici decât cele luate de la salariaţi pentru pilonul I şi oricât de bine ar fi ele ges­tionate nu vor putea acoperi niciodată valoarea unor pensii normale".

Există destule experienţe în lume în care sistemul II de pensii trece prin anumite crize, atrage atenţia domnul Dochia, apreciind că au mai fost crize şi cu ani în urmă, în alte ţări, legate de sisteme de pensii care erau similare cu ale noastre, în contextul în care companiile implicate au dat faliment, iar oamenii care au contribuit la constituirea acelor sisteme au rămas fără bani.

"Nu întotdeauna acest sistem este sigur 100%, ca niciun alt sistem, de altfel", a conchis domnia sa, adăugând: "Ar fi bine ca Pilonul II să fie complementar la Pilonul I şi suplimentat şi de economiile individuale, fie prin contribuţia la pilonul III, fie prin investiţii individuale. O strategie bună este cea în care ai o diversificare mai mare".

La noi, în ultimii ani a crescut rapid nivelul pensiei, atât prin creşterea punctului de pensii, cât şi prin diverse modificări legislative care au creat avantaje cel puţin pentru anumite sectoare, atrage atenţia specialistul, subliniind: "S-a mers prea departe, prin extinderea unor avantaje care erau acordate doar persoanelor ce au lucrat în condiţii grele. S-au relaxat foarte mult criteriile de pensionare şi aceste măsuri generoase au contribuit la crearea presiunii pe actul demografic, a crescut foarte mult numărul pensionarilor în raport cu numărul salariaţilor şi presiunea care este pusă pe bugetul de pensii este foarte mare".

Viitorul pe termen mediu şi lung, dacă ne uităm la următoarele decenii, nu va fi deloc uşor, este de părere Aurelian Dochia. Acesta opinează: "Există o anumită curbă demografică ce favorizează în următorii ani, dar mai târziu lucrurile se vor complica şi nu ştiu cum vom face faţă cerinţelor de a asigura pensii corespunzătoare unui număr tot mai mare de pensionari, în condiţiile în care numărul celor care lucrează scade şi va continua să scadă".

Presiunea pe sistemul de pensii este foarte mare şi decidenţii politici trebuie să fie foarte atenţi cu deciziile în acest sector, evidenţiază economistul, adăugând: "Din păcate, legea pensiilor a urmărit să nu supere pe nimeni şi toată lumea a avut avantaje la pensii. Astfel, cheltuielile cu pensiile au crescut foarte mult şi doar dacă ne uităm la anul viitor - dacă se respectă toate propunerile făcute în legătură cu creşterea punctului de pensie şi aplicarea noii legi a pensiilor - deficitul bugetar va creşte foarte mult. De ani de zile deficitul bugetar pune miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetului de pensii. De unde vom lua aceşti bani în viitor, nu ştiu. Avem alegeri în 2020 şi nimeni nu îşi permite să piardă voturile pensionarilor. Cred că pe termen scurt soluţia este creşterea deficitului şi contractarea de noi împrumuturi, dar la un moment dat nota de plată trebuie plătită şi să vedem cine o va plăti".

• Radu Crăciun: "Statul a eşuat în a avea o abordare echilibrată în ceea ce priveşte pensionarii diferitelor generaţii"

Evoluţiile din sistemul de pensii au fost, din păcate, divergente, este de părere Radu Crăciun, preşedinte şi director general al BCR Pensii. Domnia sa ne-a transmis că, în timp ce pensiile private obligatorii s-au aflat sub un atac constant, ajungând până în situaţia în care se vorbea despre desfiinţarea lor, sistemul public a beneficiat de abordări foarte generoase, dincolo chiar de o limită rezonabilă de sustenabilitate. Cu alte cuvinte, statul a eşuat în a avea o abordare echilibrată în ceea ce priveşte pensionarii diferitelor generaţii, avantajând pensionarii de astăzi în dauna pensionarilor de mâine.

Având în vedere gradul scăzut de colectare a veniturilor bugetare, tendinţele demografice şi inevitabilitatea apariţiei unei recesiuni, majorările de pensii din ultima perioadă nu sunt sustenabile fără o taxare şi mai substanţială a forţei de muncă active, opinează specialistul.

În opinia domniei sale, ar trebui ca, în general, să creăm premisele pentru ca populaţia să economisească mult mai mult pe termen lung, deoarece statul va fi într-un viitor predictibil incapabil să mai asigure o protecţie socială rezonabilă, din cauza declinului demografic. Fiecare individ va fi pe cont propriu şi va depinde în primul rând de propriile economii, estimează Radu Crăciun, apreciind: "Oamenilor trebuie să li se explice acest lucru, ruperea cordonului ombilical care i-a legat timp de decenii pe pensionari de stat, iar pentru asta un program de educaţie financiară în masă este absolut necesar".

A două măsură care ar trebui luată este, în opinia expertului, creşterea contribuţiei la Pilonul II de pensii private obligatorii, astfel încât suma acumulată să fie suficient de mare pentru a completa declinul pensiilor publice. În plus, este nevoie de un sistem de deductibilităţi fiscale generoase şi ţintite, care să stimuleze economisirea pe termen lung prin diferite instrumente: pensii facultative, pensii ocupaţionale, asigurări de viaţă, asigurări de sănătate etc."

Având în vedere impactul social major, bani pentru pensii se vor găsi întotdeauna, este de părere Radu Crăciun, adăugând: "Costurile ar putea fi însă din ce în ce mai mari şi materializate în impozite mărite, lipsă de investiţii, inflaţie, stagnare".

În opinia sa, este imperios necesară o creştere a veniturilor bugetare cu cel puţin 30% şi o realocare a cheltuielilor bugetare de la consum, salarii şi asistenţă socială către dezvoltare. Potrivit specialistului, acest lucru înseamnă o regândire a creşterilor salariale şi de pensii, precum şi o regândire a sistemului de pensii speciale şi a vârstelor mici de pensionare.