Inflaţia anuală s-a temperat uşor în mai, la 8,4-8,5%, estimează majoritatea analiştilor, deşi există şi prognoze care indică o accentuare la 8,7%, în condiţiile scumpirii combustibililor, care poate continua şi sălta inflaţia peste 9% în iulie.
Astfel, preţurile de consum au crescut în mai cu 0,4-0,7% faţă de aprilie, factorul determinant fiind scumpirea combustibililor, dar o contribuţie negativă ar fi putut avea şi deprecierea, pe medie, a monedei naţionale, reflectată într-o creştere a preţurilor la servicii şi la alimente, cu toate că acestea ar fi putut să-şi tempereze ritmul de creştere, susţin analiştii chestionaţi de NewsIn.
Faţă de aprilie, leul s-a depreciat în mai cu 0,46%, până la o medie de 3,6594 lei/euro.
Contribuţia pozitivă ar putea veni dintr-un efect de bază favorabil, determinat de nivelul ridicat, de 0,64%, al inflaţiei în luna mai a anului trecut.
Dacă gazul se scumpeşte cu 18% în iulie, inflaţia poate depăşi 10%
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank România, estimează că preţurile de consum au crescut în mai cu 0,7% faţă de aprilie, respectiv cu 8,7% faţă de a cincea lună a anului anterior.
"Cred că principalul motor a fost scumpirea combustibililor, care s-a transmis şi în preţurile finale ale bunurilor de consum. De asemenea, creşterea acestor preţuri, ca urmare a scumpirii petrolului, nu s-a transmis încă în întregime în costurile finale, ceea ce înseamnă că am putea vedea noi creşteri de preţuri şi un vârf al inflaţiei anuale în iulie", a declarat Chidesciuc. El se aşteaptă la un nivel al inflaţiei în iulie de 9,6%, pentru care ia în calcul o scumpire cu 12% a gazului şi o creştere cu 3% a preţurilor la electricitate, dar avertizează că există riscul ca inflaţia să treacă de 10% în următoarele luni.
De asemenea, analiştii atrag atenţia că o creştere a preţului la gaz cu 18%, nivelul maxim propus al indexării, ar duce foarte uşor inflaţia la un nivel de două cifre.
Ceilalţi analişti chestionaţi mizează pe o uşoară temperare a inflaţiei anuale în mai faţă de aprilie, până la un nivel între 8,4 şi 8,5%, însă nu exclud apariţia unui nou vârf în iunie, dar mai ales în iulie, în funcţie de amploarea creşterii preţurilor administrate.
"În mai am avut un efect de bază favorabil, care a ajutat inflaţia să se tempereze uşor. O contribuţie negativă ar putea să o aibă deprecierea cursului de schimb, pe medie, faţă de aprilie, dar şi alimentele şi preţurile la energie", a declarat economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.
Traderul Millennium Bank, Ciprian Dascălu, dar şi economistul şef al Raiffeisen Bank România mizează pe o accelerare a inflaţiei cu 0,4% în mai faţă de aprilie şi cu 8,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.
O estimare similară are şi economistul şef al Alpha Bank, Ella Kallai, care vede inflaţia anuală în mai la 8,47%, în condiţiile creşterii preţurilor de consum cu 0,5% luna trecută faţă de aprilie.
Economistul şef de la Banca Comercială Română (BCR), Lucian Anghel, estimează inflaţia anuală în mai între 8,3 şi 8,5%, dar consideră că alimentele ar fi putut avea o evoluţie favorabilă luna trecută.
Deşi nu exclude apariţia unui nou vârf al inflaţiei în iulie, Anghel spune că "niciodată majorările de preţuri la energie nu s-au făcut cu cât s-a cerut".
Pragul psihologic pentru dobânzi a fost deja depăşit
Pe de altă parte, analiştii estimează că sunt şanse mari ca Banca Centrală să majoreze dobânda cheie, încă de la următoarea şedinţă de politică monetară, cu cel puţin 0,25 puncte procentuale, la 10%, cu atât mai mult cu cât creşterea economică din primul trimestru a depăşit aşteptările pieţei, dar şi ale Băncii Naţionale a României, indicând un exces de cerere şi o reaccelerare a consumului.
Ei susţin, însă, că aşa-zisul prag psihologic al ratei anuale a inflaţiei, de 10%, a fost depăşit de mult, întrucât în piaţă dobânzile au ajuns de mult la două cifre.
Institutul Naţional de Statistică (INS) va publica, mâine, datele despre inflaţia în mai.