Analiză Allianz Trade: Perspective globale privind insolvenţa companiilor

Prima jumătate a acestui an s-a încheiat cu o nouă accelerare a insolvenţelor în majoritatea ţărilor, ceea ce a dus la creşterea Indicelui Global 1 cu +9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu +10% faţă de media din primele patru trimestre, potrivit comunicatului remis redacţiei.

La nivel global, insolvenţele au atins un nou record 2 , înregistrând 110 cazuri în al doilea trimestru al anului. În prezent, acestea au crescut cu +23% în prima jumătate a acestui an, cifra de afaceri a tuturor companiilor intrate în insolvenţă fiind estimată la 96 miliarde de euro.

Europa de Vest conduce clasamentul global cu 127 cazuri de insolvenţă înregistrate în prima jumătate a anului, cu 51 mai multe faţă de anul trecut, urmată de Asia-Pacific, care a avut 41 de cazuri de insolvenţă şi America de Nord cu 39 cazuri. SUA rămân în fruntea clasamentului având cel mai mare număr de insolvenţe, în timp ce Europa de Vest s-a poziţionat înaintea Chinei, fiind pentru al doilea trimestru consecutiv, pe locul doi.

Analiştii Allianz Trade se aşteaptă ca indicele global de insolvenţă să crească cu +11% în 2024, faţă de +7% în 2023. Totuşi, datorită impulsului pozitiv înregistrat pe parcursul anului, în special în Brazilia, Singapore, Noua Zeelandă şi Rusia, şi într-o măsură mai mică în Canada, Finlanda, Franţa, Australia, Germania, Elveţia şi Austria se observă o uşoară revenire comparativ cu prognozele anterioare. Cu toate acestea, imaginea de ansamblu rămâne neschimbată, iar analiştii se aşteaptă ca în patru din cinci ţări insolvenţele să crească în medie cu 17% până la finalul anului.

"O nuanţă de care ar trebui să ţinem seama - deşi agricultura nu apare în top 3 contribuitori sau creşteri (datorită modelului - în multe afaceri mici de familie există totuşi un sistem de subvenţii care ajută la menţinerea unei minime solvabilităţi), este unul din sectoarele cu cele mai semnificative înrăutăţiri ale indicatorilor financiari în ultimii doi ani. Dacă pentru toate celelalte sectoare există un cumul de factori declanşatori care ţin de încetinirea/scăderea cererii sau creşterea costurilor, în cazul agriculturii, principalul factor negativ l-a constituit seceta severă coroborată cu aplicarea taxei de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile de o anumită dimensiune. De fapt, această taxare suplimentară a determinat multe companii din diverse sectoare să îşi reconsidere strategia de vânzare spre produsele cu marje de profit mai mari şi renunţarea la livrările bazate pe volume, contribuind la presiunea asupra preţurilor produselor mai ieftine. De asemenea, o caracteristică a evoluţiei numărului de insolvenţe - evidenţiată şi mai mult în ultimele luni - a rămas volatilitatea. Creşterile ca şi scăderile sunt abrupte de la trimestru la trimestru sau în comparaţie anuală, fiind influenţate nu doar de factori economici cât şi de cei administrativi, de schimbări legislative sau de factori sezonieri şi îngreunează prognozele referitoare la insolvenţe.", adaugă Mihiai Chipirliu CFA - Risk Director, Allianz Trade.

Cele mai importante trei sectoare care au contribuit la creşterea numărului global de insolvenţe provin din Europa de Vest, unde sectorul de retail s-a confruntat cu 18 cazuri de companii intrate în faliment în prima jumătate a anului, în timp ce sectorul construcţiilor şi cel al serviciilor au înregistrat 20 şi respectiv 26 de cazuri de insolvenţă. În Asia, un număr semnificativ a fost înregistrat în sectorul construcţiilor (12 cazuri), în timp ce SUA a continuat să înregistreze insolvenţe mari în sectorul serviciilor şi retail cu 13 şi respectiv 7 cazuri de insolvenţă. La nivel global, sectorul electronicelor s-a remarcat prin cea mai mare severitate în termeni de cifră de afaceri (779 milioane euro în medie), urmat de mărfuri (672 milioane euro), retail (649 milioane euro), construcţii (648 milioane euro) şi metale (637 milioane euro).

În medie, două din trei ţări vor depăşi numărul de insolvenţe înregistrate în pre-pandemie până la

finalul anului, iar ţări cu economii avansate din Europa de Vest precum Suedia (+72% peste media din 2016-2019), Elveţia (+51%), Finlanda (+46%), Marea Britanie (+43%) şi Austria (+28%) sunt primele în clasament. În total, anul acesta 15 ţări vor depăşi nivelul de insolvenţe observat în timpul Crizei Financiare din 2008. Exepţii sunt Italia, Portugalia, Norvegia şi Luxemburg, alături de pieţele emergente din Asia (China, Taiwan) şi America Latină (Chile).

În ansamblu, analiştii Allianz Trade se aşteaptă la o creştere moderată a insolvenţelor la nivel global în 2025 (+2%), prognoză care anticipează o reechilibrare notabilă şi neuniformă între economii.

Creşterea globală a insolvenţelor va fi determinată de doar trei din 10 ţări, care vor înregistra o creştere a insolvenţelor în 2025 ( de 7% an/an). În acest moment, pentru 2026 estimările analiştilor sugerează o tendinţă de scădere de -1%. Europa de Vest, Centrală şi de Est vor prelungi dinamica începută în 2024, înregistrând o nouă scădere la nivel regional de -4% de la un an la altul.

Într-un scenariu negativ, care s-ar traduce într-o scădere a creşterii economice globale cu -1.5 puncte procentuale, prognoza privind insolvenţele ar creşte cu +7.5 puncte procentuale la nivel global în 2024, cu +9% în 2025 şi +6.5% în 2026. Pentru anul 2025, acest lucru se traduce în peste 2.600 de cazuri de insolvenţă în SUA şi peste 12.500 în Europa de Vest. La nivel global, reechilibrarea economiei mondiale va aborda doar parţial factorii de creştere menţionaţi în raportul anterior Allianz Trade 4 , menţinând niveluri ridicate ale insolvenţelor pentru mai multe trimestre. În majoritatea ţărilor, nivelul de activitate nu va atinge pragul minim necesar pentru a stabiliza numărul de insolvenţe, în special din cauza creşterii reduse a PIB-ului în SUA (+1,7%), zona Euro (+1,4%) şi pieţele emergente, inclusiv China (+4,3%).

Conform sensibilităţilor pe termen lung (vezi Figura 3), SUA şi zona Euro ar avea nevoie de o creştere a PIB-ului cu +0,4 pp şi +0,2 pp în 2025-2026, pentru a stabiliza numărul de insolvenţe.

În ceea ce priveşte companiile, acestea au început să îşi reducă datoriile şi să se adapteze la era ratelor ridicate ale dobânzilor. Costurile tot mai mari ale împrumuturilor au forţat multe firme să îşi reevalueze şi să îşi adapteze structurile de capital. Deşi unele companii şi-au redus datoriile, acestea au contractat şi împrumuturi şi finanţări pe termen scurt, mai ieftine decât împrumuturile pe termen lung. Ca urmare, rata de acoperire a dobânzilor a scăzut cu doar 1,1 între 2022 şi 2023, iar pentru firmele din SUA a crescut uşor (+0,3), în timp ce în Europa de Vest şi Asia-Pacific a scăzut cu -1,4 şi -1,7.

Tendinţele globale în materie de insolvenţă ar putea fi accentuate de un peisaj legislativ în schimbare în Europa. În septembrie 2023, Comisia Europeană a introdus o propunere de reglementare pentru combaterea plăţilor întârziate, care viza reducerea termenelor de plată de la 60 la 30 de zile în întreaga Europă şi introducerea unor limite stricte şi restricţii asupra capacităţii companiilor de a negocia condiţiile. Numărul locurilor de muncă direct expuse riscului în Europa şi America de Nord va depăşi în continuare 1,6 milioane în 2025 (+10.000 comparativ cu 2024) înainte de o scădere în 2026 (-70.000).

Pe baza numărului mediu de angajaţi per firmă, 2024 s-ar putea încheia cu puţin peste 1,6 milioane de locuri de muncă direct expuse riscului în Europa (1.1 milioane) şi America de Nord (510.000). În 2025, Europa de Vest (940.000) şi Europa Centrală şi de Est (100.000, excluzând Rusia şi Turcia) ar înregistra o scădere moderată (-40.000 şi -10.000 comparativ cu 2024, respectiv), cu majoritatea locurilor de muncă expuse riscului în Germania, Franţa şi Marea Britanie, toate reprezentând aproximativ acelaşi număr (aproximativ 200.000), urmate de Elveţia (130.000), Belgia (37.000), Suedia, Italia şi Austria. Pe de altă parte, ne aşteptăm ca SUA să continue să aibă mai multe locuri de muncă expuse riscului în 2025 (+60.000 până la 530.000).

În ce priveşte tendinţa globală privind numărul insolvenţelor, analiza arată ca America de Nord conduce recuperarea globală a insolvenţelor în 2024 şi 2025, în SUA fiind preconizată o continuare a redresării (+31% în 2024 şi +12% în 2025, după +40% în 2023), Canada urmând să înregistreze o scădere moderată faţă de tendinţa ascendentă majoră observată din 2022 (+39% şi -4% comparativ cu +41%, respectiv). Pentru Canada, totuşi, numărul insolvenţelor este probabil să atingă un record de 15 ani, cu peste 5.100 de cazuri în 2024, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă (+87%) faţă de media din 2016-2019 cu 2.750 de cazuri. Pentru 2025 şi 2026, este de aşteptat ca recuperarea cererii să susţină o primă reducere a numărului de insolvenţe în 2025, puţin sub 5.000 de cazuri. În America Latină, Brazilia ar putea raporta o creştere substanţială de 33% a insolvenţelor în 2024, continuând tendinţa din 2023.

În Europa de Vest, este de aşteptat ca anul 2024 să se încheie cu o nouă creştere a insolvenţelor la nivel regional, de +14% anual, pentru al treilea an consecutiv. Olanda (+35% anual), Irlanda (+33%) şi Suedia (+29%) vor înregistra cele mai mari creşteri, în timp ce majoritatea ţărilor vor continua să raporteze o creştere de două cifre, în special pe pieţele principale din Germania (+25%), Franţa (+18%) şi Italia (+22%). Cu toate acestea, este de aşteptat ca Marea Britanie, Danemarca şi Norvegia să înregistreze o atenuare notabilă sau o inversare a tendinţei. Estimările pentru 2025 au în vedere o scădere generală, dar moderată a insolvenţelor în toate ţările de -3%, Spania şi Portugalia fiind principalele excepţii.

În Germania, insolvenţele vor continua să crească până în 2026, iar tendinţa ascendentă care a început în 2023, cu un decalaj semnificativ faţă de majoritatea celorlalte ţări europene, este pe cale să încheie 2024 cu o altă accelerare de +25% anual, toate sectoarele contribuind la această creştere, în special comerţul, serviciile B2B, construcţiile şi industria manufacturieră.

Şi în Franţa, se preconizează un nou record al insolvenţelor pentru finalul anului 2024. În ciuda semnelor de atenuare din perioada recentă, tendinţa ascendentă va încheia într-un ritm puternic pentru al treilea an consecutiv (+18% anual, după +49% şi +35% în 2022 şi 2023). Astfel, numărul anual ar ajunge la 67.000 de cazuri, cu mult peste nivelurile pre-pandemice.

În Marea Britanie, până în 2026, insolvenţele vor rămâne cu aproximativ 30% peste nivelurile dinainte de pandemie. În ciuda primelor semne de stagnare, un nou maxim este pe cale să fie atins până la finalul anului 2024, peste 29.000 de cazuri de faliment.

După ce a înregistrat scăderi semnificative în 2020 şi 2022 şi redresări puternice în 2021 şi, respectiv 2023, tendinţa ascendentă a insolvenţelor în Italia este momentan stabilă. Asemănător cu 2023, toate sectoarele majore, cu excepţia imobiliarelor, vor contribui pozitiv la creşterea insolvenţelor în 2024, cu o contribuţie semnificativă în comerţ, construcţii, producţie şi ospitalitate. Îmbunătăţirea rapidă a creşterii economice prevăzută pentru 2025 şi 2026, va rămâne totuşi insuficientă pentru a opri tendinţa în acest orizont, astfel analiştii se aşteaptă la 9.700 de cazuri pentru 2025 şi 10.000 pentru 2026.

Spania a înregistrat un număr relativ stabil de insolvenţe, chiar dacă rezultatul anual se va încheia cu o creştere (+7% faţă de 2023, aproximativ 4.850 de cazuri).

Olanda se evidenţiază în 2024 printr-o creştere semnificativă de 35% a insolvenţelor. Până la finalul anului 2024, numărul total de insolvenţe ar putea ajunge la 4.400 de cazuri, înregistrând cel mai mare nivel din ultimii şapte ani, cu 8% peste nivelul pre-pandemic.

În Belgia, unde recuperarea insolvenţelor a început mai devreme (în 2022), se preconizează un număr record de peste 11.000 de cazuri de faliment în 2024 (+8%), o creştere semnificativă fiind în sectoare precum construcţii, transport şi logistică. Sunt preconizate îmbunătăţiri ale condiţiilor economice şi financiare în 2025 şi 2026, ceea ce va sprijini o reducere a insolvenţelor, având în vedere o revenire treptată la media din 2016-2019, cu 10.600 de cazuri în 2025 şi mai puţin de 10.000 în 2026.

Austria se apropie de un record de 6.500 de insolvenţe în afaceri în 2024 (+20% faţă de 2023), atingând cel mai înalt nivel din 2015. Şi Elveţia este pe cale să înregistreze un nou record în 2024, cu peste 8.100 de insolvenţe, după patru ani consecutivi de creştere (+11% în 2024, faţă de +8% în 2023). În regiunea Europei Centrale şi de Est, se aşteaptă o creştere moderată a insolvenţelor (+8% în 2024 pentru Europa Centrală şi +4% pentru Africa). Turcia va înregistra o creştere semnificativă de +20%, pe fondul costurilor ridicate de finanţare şi al încetinirii economice, iar Rusia se aşteaptă la o creştere de +28% din cauza diminuării sprijinului guvernamental pentru afaceri.

În Polonia, după cinci ani consecutivi de creşteri, se preconizează o inversare a tendinţei în 2025 (- 11%), după un record de aproximativ 4.700 de cazuri în 2024, rezultatul fiind parţial influenţat de modificările legislative care facilitează procedurile de restructurare. Pe fondul creşterii PIB de +3.8% în 2025, companiile poloneze ar putea beneficia mai mult de reluarea activităţii economice.

În Asia, se preconizează creşteri semnificative ale insolvenţelor în 2024, cu creşteri notabile în Singapore (+39%), Noua Zeelandă (+32%) şi Coreea de Sud (+19%). În schimb, India şi Taiwan sunt singurele excepţii, iar China ar putea să confirme o tendinţă ascendentă timid începută la jumătatea anului 2024.

Astfel, China va încheia 2024 cu un număr redus de insolvenţe, sub 6.600 de cazuri, cu 45% mai puţin decât nivelurile record din 2019-2020, iar Hong Kong va înregistra cel mai mare număr de insolvenţe din 2010, cu peste 400 de cazuri, evidenţiind provocările specifice care pot conduce la o creştere a insolvenţelor, chiar şi într-un ciclu economic favorabil.

După ani cu evoluţii sub aşteptările aferente unor scenarii de bază, avansul numărului insolvenţelor din ţara noastră a cunoscut o creştere susţinută în acest an, ajungând aproape de +12% la nouă luni. În structură, evoluţia nu este omogenă. Construcţiile, horeca şi serviciile adminstrative şi de suport au avut creşteri peste medie cu +15%, +21% respectiv +18% pentru primele nouă luni faţă de perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, insolvenţele în comerţul cu ridicata şi amănuntul, transporturile şi agricultura au crescut fiecare într-un ritm între 7-8%, iar industria prelucrătoare s-a situat în jurul mediei la +12.1%. Comerţul şi construcţiile rămân însă principalii contributori în numărul total de insolvenţe, cu aproximativ 25%, respectiv 20%.