Tradiţia şi inovaţia - bazele redresării industriei europene

Decalajul economic şi tehnologic înregistrat în acest moment de Uniunea Europeană faţă de SUA şi China este evident, dar nu imposibil de surmontat, se arată într-o analiză amplă publicată de Politico, în care se precizează că, pe baza unei strategii clare şi unor investiţii inteligente, blocul comunitar european ar putea să-şi redefinească viitorul, valorificându-şi unicitatea culturală şi capacitatea de adaptare.

Sursa citată afirmă că un aspect cheie al competitivităţii Europei este însăşi identitatea sa culturală, care a transformat-o în prima destinaţie turistică a lumii, şi că pentru a concura cu succes cu SUA şi China, factorii decizionali de la Bruxelles ar putea să aibă în vedere exemplul Japoniei, ţară care s-a concentrat pe dezvoltarea unor sectoare de nişă şi pe creşterea calitatea vieţii.

O decizie rapidă este necesară deoarece analiza citată afirmă că decalajele tehnologice şi economice ale UE devin din ce în ce mai evidente, în contextul în care SUA este lider global privind adoptarea tehnologiilor digitale şi utilizarea inteligenţei artificiale, în timp ce bătrânul continent a rămas în urmă. Jurnaliştii de la Politico notează că, de exemplu, în sectorul startup-urilor, obstacolele birocratice şi lipsa accesului la finanţare îi determină pe mulţi dintre antreprenorii tineri, creativi, inovativi să îşi mute ideile şi operaţiunile în Silicon Valley.

De aceea, economia a înregistrat o creştere de doar 0,8% în Zona Euro, comparativ cu 2,8% în Statele Unite ale Americii. În plus, invazia Rusiei în Ucraina a amplificat criza energetică, iar preţurile ridicate ale energiei afectează competitivitatea industriei europene. Germania, considerată motorul economic al continentului, se confruntă acum cu o competiţie acerbă din partea Chinei, în special în industria vehiculelor electrice, ceea ce a atras disponibilizări masive anunţate de comnpaniile Volkswagen şi Bosch, disponibilizări ce reflectă dificultăţile cu care se confruntă sectorul industrial.

Drept urmare, sursa citată afirmă că, pentru a depăşi aceste provocări Europa are nevoie de o strategie clară care să îmbine moştenirea sa culturală cu inovaţia, şi susţine că raportul prezentat recent de Mario Draghi - fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene - oferă o foaie de parcurs pentru revitalizarea economiei continentului, cu accent pe următoarele puncte:

- Reforma sistemului financiar prin oferirea de oportunităţi mai mari pentru startup-uri privind un acces mai facil la finanţare.

- Investiţii în cercetare şi dezvoltare ce vor duce la creşterea competitivităţii prin susţinerea inovaţiei în domenii strategice precum inteligenţa artificială şi tehnologiile digitale.

- Revizuirea politicilor energetice prin reducerea costurilor de producţie pentru a atrage şi păstra companiile industriale.

- Promovarea campionilor europeni prin crearea unor companii suficient de puternice pentru a concura la nivel global.

• Finanţarea, marea problemă privind redresarea industriei europene

Analiza citată afirmă că aceste măsuri nu sunt lipsite de provocări, mai ales că finanţarea rămâne principala problemă, în contextul constrângerilor bugetare şi al reticenţei unor state membre UE, printre care se numără şi Germania, de a accepta împrumuturi comune. Totuşi, o abordare concertată, bazată pe colaborare şi inovare, ar putea schimba traiectoria economică a Europei. Numai că, pentru acest lucru, este nevoie de finanţare care s-ar ridica la aproape 5% din produsul intern brut al blocului comunitar potrivit unui raport publicat recent de Banca Centrală Europeană, sumă care nu poate fi uşor de găsit, ţinând cont că bugetul UE a atins maximum 1% din produsul intern brut.

Un diplomat de la Bruxelles a declarat, sub protecţia anonimatului, pentru sursa citată: "În mod clar avem nevoie de finanţare pentru investiţii, pentru Green Deal, pentru apărare, etc., dar aceşti bani nu sunt prevăzuţi în prezent şi, în plus, demografia nu arată bine, datoria este în creştere, productivitatea nu este grozavă la nivel european".

Alte propuneri, cum ar fi redirecţionarea fondurilor din domenii precum agricultura, care reprezintă o treime din bugetul UE, sunt susceptibile de respingerea prin drepturi de veto. În aceste condiţii, singura soluţie ar rămâne contractarea de către UE a unor împrumuturi comune, numai că nu există un consens european cu privire la această măsură.

Sursa citată mai arată că, privind către exemplul Japoniei, Europa poate învăţa să-şi redefinească rolul în economia globală. Chiar dacă nu mai este liderul economic din trecut, Japonia a reuşit să rămână relevantă prin sectoare de nişă, cum ar fi robotica, şi prin promovarea culturii sale. În mod similar, Europa poate continua să fie o forţă globală prin integrarea inovaţiei cu valorile sale tradiţionale.

În timp ce liderii de la Bruxelles încearcă să relanseze economia, cetăţenii europeni ar putea găsi confort în ceea ce definesc cel mai bine: un stil de viaţă echilibrat, o cultură bogată şi o istorie care continuă să inspire. Această combinaţie între tradiţie şi modernitate poate reprezenta cheia unui viitor competitiv şi sustenabil pentru Europa.