Comisia SANT, noua ţintă a lobby-ului exercitat de giganţii din industria pharma?

Înfiinţarea de către Parlamentul European, săptămâna trecută, a noii comisii permanente pentru sănătate publică (SANT) - care în Legislativul european anterior era doar o subcomisie - ar putea deveni o platformă pentru lobbyiştii din sectorul farmaceutic şi din industria tutunului, deturnându-se astfel de la misiunea sa principală - protejarea sănătăţii publice -, afirmă mai mulţi deputaţi europeni, potrivit unui material publicat pe site-ul Euractiv.com.

Imediat după înfiinţarea noii comisii, Tiemo Wolken, membru al grupului politic Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European a declarat pentru sursa citată: "Rămâne să vedem dacă grupul EPP va folosi această comisie doar pentru a promova agenda sau proiectele lobbyiştilor din industria farmaceutică sau din industria tutunului ori dacă vor colabora cu centrul democratic pentru a promova bunăstarea pacienţilor". Wolken, care a fost anterior raportor al reformei farmaceutice europene, a subliniat astfel tensiunile existente între priorităţile declarate ale comisiei şi influenţele externe.

Sursa citată arată că îngrijorarea deputatului european din Germania a fost manifestată de mai mulţi colegi de-ai săi din grupul politic S&D, dar şi din grupurile Greens (Verzii europeni) şi The Left (Stânga europeană), care au avertizat asupra riscului ca interesele economice să prevaleze asupra celor de sănătate publică.

• Sume impresionante cheltuite de industria farmaceutică în lobbyul exercitat pe lângă instituţiile europene

Din datele Registrului de transparenţă al Uniunii Europene, prezentat de sursa citată, reiese că sectorul farmaceutic cheltuie sume impresionante pentru activităţi de lobby pe lângă instituţiile europene de la Bruxelles. Printre companiile cu cele mai mari bugete cheltuite în 2023 în lobbyul exercitat la Bruxelles sunt Novartis (2,5 milioane euro alocaţi pentru cumpărarea de influenţă), Sanofi şi Roche (câte 2 milioane euro fiecare), Pfizer (1,5 milioane euro), Novordirsk (1,4 milioane euro), Abbvie (1,4 milioane euro), Bristol Myers Squibb (1,4 milioane euro), Johnson&Johnson (1,1 milioane euro) şi Astra Zeneca (900.000 euro).

Deputaţii europeni care se tem de viitorul comisiei SANT susţin că aceste fonduri sunt utilizate pentru a influenţa politicile de sănătate publică ale UE, prin organizarea de evenimente, întâlniri cu alţi europarlamentari şi finanţarea unor campanii de promovare a intereselor sectorului. În ciuda cerinţelor de transparenţă, înregistrarea în registrul UE este voluntară, ceea ce ridică semne de întrebare privind acurateţea sumelor raportate.

O mare parte din sumele alocate de companiile farmaceutice pentru activităţi de influenţă sunt direcţionate către firme specializate de lobby din Bruxelles. Sursa citată precizează că acestea joacă un rol esenţial în consilierea şi sprijinirea companiilor pentru navigarea procesului legislativ complex al UE şi oferă câteva exemple.

Astfel, compania farmaceutică Abbvie a cheltuit între 100.000 şi 200.000 de euro pentru sprijinul oferit de firma de lobby RPP Group în implementarea strategiei farmaceutice europene, a directivei privind studiile clinice şi a programului EU4Health. Gigantul farmaceutic Novartis a direcţionat, potrivit celor de la Euractiv, sume similare către sprijinirea implementării European Health Data Space (EHDS), în timp ce compania americană Pfizer a colaborat cu firmele Fleishman-Hillard şi FTI Consulting pentru influenţarea modificărilor din noul pachet farmaceutic, din directiva de tratare a apelor reziduale şi din alte iniţiative ale Comisiei Europene şi Parlamentului European.

În acest timp, sursa citată afirmă că asociaţia patronală MedTech Europe a raportat cheltuieli de lobby de până la 1,75 milioane euro, în timp ce Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) a declarat un buget de lobby impresionant, cuprins între 5,5 şi 6 milioane euro în 2023, la care se adaugă sumele alocate suplimentar pentru companiile de lobby Acumen Public Affairs şi FTI Consulting.

• 319 întâlniri ale membrilor Comisiei SANT cu reprezentanţii industriei farmaceutice

Articolul din Euractiv menţionează că în semestrul II al anului 2024, practic de la constituirea actualului Parlamentu European şi până săptămâna trecută au fost înregistrate de către Transparency International 319 întâlniri între membrii actualei Comisii SANT şi reprezentanţii intereselor companiilor din industria farmaceutică. În cadrul acestor întâlniri, au fost dezbătute subiecte cheie aflate pe agenda comisiei, inclusiv legislaţia privind medicamentele critice, viitorul Act European privind Biotehnologia, deficitul de medicamente, pachetul farmaceutic, reglementările sectorului, sănătatea mintală şi bolile rare.

Sursa citată precizează că reprezentanţii industriei farmaceutice s-au întâlnit cu deputaţii europeni care au influenţă semnificativă asupra viitoarelor acte normative printre care se numără Laurent Castillo (EPP, Franţa), Stine Bosse (Renew Europe, Danemarca), Tomislav Sokol (EPP, Croaţia), Andras Kulja (EPP, Ungaria), Nicolas Gonzalez Casares (S&D, Spania), fiecare dintre aceştia participând la cel puţin 20 de astfel de întâlniri.

În aceste condiţii, o parte însemnată din deputaţii europeni se întreabă, potrivit sursei citate, dacă membrii Comisiei SANT vor reuşi să asigure echilibrul între nevoile pacienţilor şi presiunile exercitate de industria farmaceutică, sau dacă va deveni un instrument pentru avansarea intereselor economice ale giganţilor din industria pharma. Răspunsurile la aceste întrebări vor depinde de transparenţa şi responsabilitatea cu care comisia îşi va desfăşura activitatea în viitor.