Spectrul naţionalismului energetic se ridică deasupra Europei

Piaţa europeană a electricităţii a fost creată pentru asigurarea unei furnizări sigure şi stabile de energie electrică.

Dar cum mai poate fi stabilă furnizarea, când producţia depinde tot mai mult de vreme, iar unul dintre marii consumatori, Germania, urmează o politică energetică sinucigaşă?

Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile, explozia preţurilor electricităţii în Germania şi în ţările vecine, riscă să se transforme foarte rapid în "noua normalitate" a pieţei energiei din Europa.

"Explozia preţurilor energiei electrice reaprinde naţionalismul energetic în Norvegia", a scris recent Bloomberg, în condiţiile în care partidele de la putere cer limitarea exporturilor, inclusiv oprirea livrărilor de electricitate prin cele două cabluri către Danemarca.

"Deşi lacurile de acumulare sunt pline, preţurile sunt foarte mari", a declarat un membru al Partidului Muncii din Norvegia, care apoi a subliniat că "este foarte greu să explici oamenilor cum o ţară cu un mare surplus de electricitate are preţuri aşa de mari".

Politicienii de la Oslo vor trebui să găsească explicaţii, oricât de ciudate ar fi acestea, deoarece Norvegia, deşi nu este membră a Uniunii Europene, face parte din piaţa unică a energiei, iar "normele prevăd că ţările nu au voie să reducă fluxurile către vecini pentru perioade prelungite", după cum scrie Bloomberg.

Eşecul tranziţiei verzi din Europa arată că aceste norme s-au transformat într-un pact sinucigaş demn de cele mai îndobitocite secte care au existat în istoria omenirii. "Doar datorită prostiei lor sunt capabili să fie atât de siguri pe ei", spunea odată Franz Kafka.

Agenţia de ştiri americană subliniază că "abordarea naţionalistă a Norvegiei faţă de piaţa de energie contrastează cu rolul său de cel mai mare furnizor de gaze naturale al Uniunii Europene, care satisface aproximativ o treime din nevoile continentului".

Dar care ar fi alternativa? Ca autorităţile de la Oslo să asiste pasiv la atragerea Norvegiei în întuneric de către Germania, unde administratorii reţelei electrice luptă eroic pentru a ţine becurile aprinse?

Datele preluate de publicaţia Tichys Einblick arată că în 2024 au fost necesare circa 20.000 de intervenţii pentru stabilizarea reţelei electrice. În 2005 au fost doar 6 intervenţii. Unde este rezilienţa?

Conform datelor oficiale, puterea nominală instalată în unităţile de producţie a energiei regenerabile din Germania este de 181 GW. Producţia în ultimele zile s-a încadrat între 8,5 şi 38 GW.

Existenţa unei infrastructuri de stocare în baterii nu ar fi ajutat. Principalul motiv este acela că nu a existat niciun exces de producţie în capacităţile regenerabile pentru încărcarea lor.

Nu poate fi neglijată nici lipsa capacităţilor interne de producţie a bateriilor. Singurul producător din Germania este divizia gigantului CATL din China, cu o ţintă anuală de producţie de 14 GWh.

În acest ritm, necesarul de baterii al Germaniei va fi acoperit în 285 de ani, pe fondul unor costuri care sunt oricum prohibitive. Mai mult, impactul asupra mediului va fi dramatic, deoarece este nevoie de extragerea materiilor prime cu un consum extraordinar de energie obţinută din hidrocarburi.

Bloomberg a scris recent că "Europa îşi atinge limitele privind expansiunea capacităţilor eoliene". Exemplul oferit este cel al Danemarcei, unde ultima licitaţie guvernamentală pentru construirea centralelor eoliene off-shore a eşuat pe fondul lipsei participanţilor.

Inclusiv compania Orsted A/S, al cărui acţionare majoritar este guvernul de la Copenhaga, a precizat că "nu mai este atractiv să investeşti în asemenea proiecte majore".

Profesorul Brian Vad Mathiesen, de la Universitatea Aalborg, a declarat că "nu putem avea un sistem de electricitate care se bazează doar pe energia solară şi eoliană", deoarece "există limite tehnice şi economice serioase în ceea ce priveşte cantitatea de energie pe care o putem integra în reţea".

În Germania problema ignorării legilor fizicii şi economiei în ceea ce priveşte energia "regenerabilă" este aşa de gravă încât până şi ministrul energiei din Suedia, Ebba Busch, a lansat un atac la adresa autorităţilor de la Berlin, în special la adresa scriitorului de cărţi pentru copii care este ministrul economiei.

"Nicio voinţă politică nu poate trece dincolo de regulile elementare ale fizicii, nici măcar Dr. Robert Habeck", a declarat ministrul suedez, care are o diplomă în "studiul păcii şi conflictului" de la Universitatea din Uppsala.

Declaraţiile oficialului suedez au venit pe fondul pregătirilor privind aprobarea unei noi conexiuni electrice dintre Suedia şi Germania, respectiv proiectul Hansa PowerBridge, cu o capacitate de 700 MW.

Ebba Busch a declarat pentru Financial Times că proiectul va fi amânat "până când Germania îşi face ordine în sistem".

Dar ordine în sistem trebuie să facă şi Suedia, care acum îşi revizuieşte drastic decizia de a interzice energia nucleară.

"Politica noastră energetică a fost fără speranţă. Dacă nu rezolvăm lucrurile în curând, mari părţi ale industriei ar putea avea probleme", a declarat un directorul unei companii suedeze pentru FT.

"Este un moment trist pentru Europa când o ţară deschisă şi progresistă ca Norvegia trimite semnale că nu ar mai vrea să fie parte a sistemului interconectat de energie", a mai declarat Ebba Busch.

Conform datelor prezentate de Bloomberg, Norvegia este legată în prezent de vecini prin 17 cabluri electrice, însă ar putea decide să nu prelungească durata de funcţionare a celor două cabluri către Danemarca.

Bloomberg mai arată că Norvegia a refuzat, în martie 2023, să construiască un al doilea cablu către Marea Britanie, deoarece "doreşte să păstreze mai multă energie electrică acasă pentru a răspunde cererii în creştere din cauza electrificării extinse a economiei".

Pe fondul fluctuaţiilor tot mai mari în aprovizionarea cu energie electrică în Europa, Bloomberg prezintă şi una dintre "soluţiile" evaluate în prezent mai ales de autorităţile din Germania, respectiv "convingerea consumatorilor să-şi modifice cererea pentru a se adapta mai bine fluctuaţiilor ofertei".

Cu alte cuvinte, societatea multilateral dezvoltată din Europa trebuie să se culce şi să se trezească odată cu găinile, astfel încât să fie îndeplinite obiectivele măreţe ale liderilor săi înţelepţi.

Viitorul arată foarte bine, odată ce va fi rezolvată şi problema nesemnificativă a obiectivelor de digitalizare, pe fondul aprovizionării intermitente cu electricitate şi a marşului apăsat al Uniunii Europene către un nou ev întunecat, în care "ştiinţa" nu poate fi pusă la îndoială, iar ereticii vor fi arşi pe rug, dar numai după ce vor plăti taxa de poluare.