ANALIZĂ ALPHA BANK: Creşterea PIB în primele 9 luni din 2022 a fost de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

Creşterea PIB în primele 9 luni din 2022 a fost de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (serie brută) (Fig. 1), arată o analiză realizată de Ella Kallai, Economist Şef Alpha Bank România, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Conform sursei citate, ritmul de creştere a fost mai redus comparativ cu ritmul anual de 6,8% înregistrat în primele 9 luni din 2021 (Fig. 2), astfel că poziţia României în clasamentul UE s-a îndepărtat de vârf. În 2021, ţara noastră avea a zecea cea mai ridicată creştere economică, iar în 2022 a douăsprezecea cea mai ridicată creştere economică. Contribuţia trimestrelor la creşterea anuală PIB la 9 luni 2022 a fost relativ echilibrată spre deosebire de cea la 9 luni 2021, când contribuţia cea mai mare la creşterea PIB a avut-o trimestrul 2 urmat de trimestrul 3.

Pe partea de resurse, motoarele de creştere au fost construcţiile şi serviciile (Fig. 3a), contracţia agriculturii şi industriei frânând expansiunea PIB. Pe partea de utilizări, au fost tot două motoare care au susţinut creşterea: primul, consumul atât privat cât şi public, şi al doilea, formarea brută de capital fix (Fig. 3b). Contribuţia negativă a exportului net la ritmul de creştere PIB la 9 luni 2022 s-a înjumătăţit faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021 la -0,8pp de la -1,9pp. Situaţia se poate însă modifica, având în vedere că cifrele pentru 2022 reprezintă primele date provizorii.

Vestea bună care reiese din evoluţia PIB din primele 9 luni din 2022 este că în trimestrul 3 s-a accelerat formarea brută de capital fix (investiţiile). Această accelerare împreună cu expansiunea consumului public, a compensat încetinirea puternică a consumului privat al cărui ritm anual de creştere a scăzut la 3,1% în trimestrul 3 2022 de la 7,5% în primul semestru din 2022. În 2023, la expansiunea consumului public nu ne mai putem aştepta, având în vedere nevoia de consolidare fiscală, dar investiţiile ar putea continua dacă fondurile europene alocate României vor fi accesate. Astfel, încetinirea consumului care se prefigurează ar putea fi contracarată cel puţin parţial, iar încetinirea creşterii PIB ar putea fi mai moderată.

• Cea mai mare creştere a PIB/capita din UE

Expansiunea PIB din primele nouă luni din acest an a însemnat şi creşterea cu 22% a PIB/capita, de la 8,8 mii euro la 9 luni 2021 (Fig. 4) la 10,7 mii euro la 9 luni 2022 (Fig.5), cea mai mare creştere din UE. De asemenea, ponderea PIB per capita în media UE a crescut de la 37% la 41,5% în aceeaşi perioadă. Cu toate acestea, în clasamentul UE, România ocupă tot tradiţionalul loc doi cu cel mai mic nivel după Bulgaria şi înaintea Poloniei.

Convergenţa reală, care să permită urcarea în clasamentul UE după volumul PIB/capita, necesită ritmuri de creştere susţinute şi investiţii considerabile. Din 2011 şi până în 2021 doar Ţările Baltice, Malta şi Irlanda au avansat în clasamentul UE după PIB/capita. În ultimii zece ani, în Ţările Baltice PIB/capita a crescut cu aproape 90%, în Malta cu 74%, iar în Irlanda de 2,3 ori, ceea ce a însemnat o creştere a PIB/capita într-un ritm mediu anual de 5,5% în Malta, 6,4% în Estonia şi Letonia, 6,7% în Lituania şi 8,4% în Irlanda (Fig. 6). În Estonia, care a avut PIB/capita în 2011 cât România în 2021, avansul PIB/capita din ultimul deceniu s-a datorat creşterii volumului PIB cu un ritm mediu anual de 3,3% şi creşterii preţului PIB (deflatorului) cu un ritm mediu anual de 3,1%. În aceeaşi perioadă, ritmurile României nu au fost departe de cele ale Estoniei, PIB per capita a crescut într-un ritm mediu anual de 6,1%, din care 3,1% a fost ritmul mediu anual de creştere a volumului PIB, 2,4% a fost ritmul mediu anual al creşterii preţului PIB şi 0,6% a fost ritmul mediu anual de scădere a populaţiei. Dacă îşi menţine performanţa, România ar putea escalada în următorul deceniu în clasamentul UE după PIB/capita.

Şansa României este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi fondurile europene alocate României pentru următorii ani, care nu trebuie ratată cu niciun chip. Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ce pune accentul pe digitalizare şi tranziţia verde, ar aduce schimbările structurale necesare pentru creşterea potenţialului de dezvoltare şi grăbirea procesului de convergenţă, se precizează în comunicat.