ANALIZĂ ANUNDI: "Economiile lumii rămân departe de nivelurile de dinaintea pandemiei"

Economiile lumii sunt încă la câteva trimestre distanţă de revenirea la nivelurile pre- pandemie, consideră analiştii de la Amundi Asset Management, cel mai mare manager de fonduri din Europa. Aceştia notează însă că deşi economiile îşi revin mai greu din şocul Covid-19 decât se aştepta, ce a fost mai rău a trecut din punct de vedere economic.

Analiştii notează, citaţi de CNBC: "În viziunea noastră, performanţa economică va progresa pe o pantă ascendentă graduală. În scenariul nostru central, asta se traduce într-o revenire la nivelurile pre-Covid abia peste câteva trimestre de aici încolo, în medie". În general se vorbeşte despre o revenire la nivelurile pre-Covid cam la finele lui 2021 sau la mijlocul lui 2022 pentru majoritatea economiilor, în timp ce China este aşteptată să nu înregistreze o contracţie a PIB în acest an.

Amundi şi-a revizuit negativ prognoza economică pentru 2020 la o contracţie a produsului intern brut (PIB) global cuprinsă între 3,5% şi 4,7%. Anterior, Amundi estima un declin al PIB-ului mondial între 2,9% şi 4,2%. Totodată, contracţia mai severă din acest an este prognozată să ducă la un reviriment mai puternic în 2021 decât se estima înainte, cu un avans al PIB global cuprins între 4,4% şi 5,7%.

"După o revenire robustă post-lockdown a activităţii economice începând cu luna mai şi startul lunii iunie, ritmul revenirii pare să se fi ameliorat şi stabilizat între finalul lunii iulie şi august, iar acest lucru este vizibil în mai multe seturi de date", mai precizează analiştii Amundi, adăugând: "Curba recuperării bazată pe indicatorii activităţii industriale, pieţei muncii şi sentimentului consumatorilor a început să se aplatizeze aproape peste tot, fără să fi atins nivelurile pre-criză".

Cu toate acestea, analiştii au scos în evidenţiat drept excepţia China, despre care spun că "va atinge cel mai probabil ritmul de creştere de la finele lui 2019 până la finalul lui 2020".

• China, singura economie mare cu o revenire relativ completă a activităţii economice

China pare de altfel să fie singura economie mare cu o revenire relativ completă a activităţii economice, cererea domestică fiind unul din indicatorii care încă sunt sub nivelurile pre-Covid. Revenirea este una mai viguroasă şi pentru că impactul recesionar a fost preponderent resimţit în trimestrul întâi şi pentru că numărul de noi infectări este extrem de scăzut.

Date publicate ieri arată că exporturile din august din China au urcat cu 9,5% faţă de luna august din 2019, cel mai rapid ritm de creştere an/an din luna martie 2019. În acelaşi timp, importurile au scăzut cu 2,1% comparativ cu luna august 2019 (după o scădere de 1,4% în iulie). Surplusul comercial pentru august al Chinei a fost de 58,93 miliarde de dolari.

"Exporturile Chinei continuă să sfideze aşteptările şi să crească semnificativ mai repede decât comerţul global, câştigând astfel din cota de piaţă globală", spune Louis Kujis de la Oxford Economics, notând totodată că exporturile puternice din prezent reflectă parţial şi efectul de bază asociat slăbiciunii comerciale de anul trecut.

Performanţa exporturilor chineze a venit şi pe fondul creşterii până la un record a livrărilor de consumabile medicale şi a produselor electronice.

Per total, economia chineză a crescut în august pentru a patra lună la rând, cu un ritm în accelerare, pe fondul evoluţiei din industria prelucrătoare, puternic influenţată de redinamizarea comerţului internaţional şi de mix-ul relaxat de politici economice fără precedent, conform indicatorilor PMI publicaţi de Caixin.

În august, chiar şi componenta locuri de muncă a indicatorului PMI a intrat pe creştere, pentru prima oară în 2020, ceea ce exprimă intrarea în ciclul economic post-pandemie.

China este a doua economie a lumii, cu un PIB nominal de 14,2 trilioane dolari în trimestrul al doilea. După cum punctează recent Andrei Rădules­cu, directorul de analiză macro al Băncii Transilvania, distanţa dintre SUA (prima economie a lumii) şi China s-a atenuat cu un ritm record trimestrul trecut, pe fondul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc fără precedent în perioada postbelică. Astfel, diferenţa dintre PIB-ul nominal al SUA şi PIB-ul nominal al Chinei s-a diminuat cu peste 2,1 trilioane de dolari în T2, situându-se la 5,3 trilioane de dolari în prezent.

• Ritm robust de revenire şi în SUA

Şi Statele Unite marchează un ritm robust de revenire, indicatorii ISM reliefând soliditate în revenire în industria prelucrătoare şi în servicii, iar dinamica din piaţa muncii indică o probabilă continuare a procesului de relansare. Circa jumătate dintre americanii care şi-au pierdut locurile de muncă în contracţia Covid au fost reangajaţi.

Piaţa imobiliară americană este de asemenea pe creştere: vânzări, credite ipotecare, construcţiile de case noi şi preţurile au fost pe creştere în ritm anual în iulie. Piaţa auto este şi ea pe creştere cu maşinile second-hand pe un ritm solid de creştere. ISM-ul pentru comenzi noi este la 68 de puncte (peste 50 înseamnă creştere), indicele pentru producţie este la 63 de puncte, aplicaţiile pentru afaceri noi sunt la aproximativ 66.000 în august de la 25.000, iar cheltuielile consumatorilor sunt şi ele pe revenire solidă, pe plus în ritm anual.

"Suntem într-o revenire în V care se susţine singură. Cererea ridicată, producţia în creştere în sectorul manufacturier alături de o scădere a stocurilor ne vor da un impuls de creştere extraordinar în a doua parte a anului şi cred că trimestrul al treilea va fi cu o creştere de cel puţin 20%", a spus recent Larry Kudlow, consilierul economic principal de la Casa Albă, într-o conferinţă de presă.

Ritmul de ameliorare a climatului din piaţa americană a forţei de muncă s-a redus în intensitate în august însă evoluţiile pozitive au continuat: economia SUA a generat 1,37 milioane noi locuri de muncă în august, în decelerare de la 1.73 milioane în luna iulie şi, totodată, în linie cu estimările pieţei (1,4 milioane).

Comerţul cu amănuntul a generat 249 mii noi locuri de muncă în august, pe fondul redinamizării consumului privat (principala componentă a PIB). Totodată, creşteri importante ale locurilor de muncă s-au înregistrat la nivelul ramurilor activităţi profesionale şi servicii de afaceri (197 mii), HORECA (174 mii), educaţie şi sănătate (147 mii), transport şi depozitare (78 mii), alte servicii (74 mii) şi servicii financiare (36 mii).

La sfârşitul lunii august numărul de locuri de muncă din SUA se situa cu 11,5 milioane sub cel înregistrat în februarie, înainte de incidenţa şocului pandemic. Rata şomajului s-a redus practic în august pentru a patra lună consecutiv, la 8,4% (de la 10,2% în iulie) şi a consemnat un nivel mediu de 8,7% în primele opt luni din 2020.

Statisticile departamentului american pentru muncă mai indică creşterea salariului orar în sectorul privat cu 0,4% lună/lună şi cu 4,7% an/an la 29,47 dolari în august.

Conform prognozelor Bloomberg, citate de Andrei Rădulescu, rata medie anuală a şomajului din SUA s-ar putea diminua de la 9% în 2020 la 7,5% în 2021, respectiv 6% în 2022.

• Zona Euro rămâne în urmă şi dă nas în nas cu pericolul deflaţionist

Zona Euro, principalul partener comercial al României, pare să evolueze cel mai negativ post-lockdown din rândul marilor blocuri economice.

Revenirea a fost robustă în primele luni după relaxarea restricţiilor însă cel puţin în a doua jumătate a lunii iulie şi august intensitatea s-a redus, aspect evidenţiat de scăderea indicatorilor PMI, scăderea cererii evidenţiată de scăderea inflaţiei în teritoriul deflaţionist şi creşterea continuă a şomajului în iulie la 7,9% de la 7,7% în iunie.

Deşi toate economiile dezvoltate din zona euro au depăşit punctul culminant al tranziţiei spre noul ciclu economic încă există preocupări cu privire la dinamica şi mai exact viteza procesului de relansare în contextul reintensificării pandemiei în regiune. O problemă se arată şi creşterea monedei euro în raport cu dolarul, în timp ce un element de susţinere se arată planul european de relansare economică.

În septembrie, indicele Sentix ce măsoară încrederea investitorilor în economia zonei euro a crescut pentru a cincea lună la rând la cel mai ridicat nivel din februarie încoace, la -8,0 puncte de la -13,4 puncte. Evoluţia a venit pe fondul unei evoluţii mai bune a indicelui condiţiilor curente (-33,0 de la -41,3). Indicele aşteptărilor a urcat la 20,8 puncte de la 19,3 puncte.

Sentix afirmă în raportul publicat ieri că riscurile asociate inflaţiei sunt în creştere în viziunea investitorilor după inflaţia negativă din august. Sub-indicele corespunzător a scăzut la -15,5 puncte în septembrie, cea mai slabă valoare din noiembrie 2018 încoace.

În deflaţie, pentru ţările cu datorii ridicate din zona euro, datoriile suverane deja foarte mari ar deveni şi mai mari. De asemenea, în deflaţie, consumatorii tind să nu mai cheltuile la fel de mult ceea ce reduce taxele colectate şi implicit putinţa unui stat de a-şi plăti datoriile. Problema este şi mai mare având în vedere că arhitectura monetară a zonei euro nu este completă şi nu permite ţărilor devalorizarea monedei, iar austeritatea ar putea exacerba problema deflaţionistă.