ANALIZĂ BSTDB: Factorii determinanţi ai inflaţiei şi perspectivele pentru ţările din regiunea Mării Negre

Începând cu 2021, inflaţia a crescut atât în economiile avansate, cât şi în cele emergente, în unele ţări atingând cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii. Ţările membre ale Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) nu fac excepţie de la aceste tendinţe globale. BSTDB a evaluat, în cadrul unei analize, cauzele inflaţiei ridicate în cele 11 ţări membre din zona Mării Negre, inclusiv ţara noastră, şi oferă previziuni pentru următoarea perioadă, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, principalele constatări ale raportului:

• Cauzele inflaţiei

• Factorul determinant al inflaţiei în 2021 a fost creşterea la nivel internaţional a preţurilor materiilor prime, alimentelor şi, în special, energiei;

• Un al factor important al ratei crescute a inflaţiei a fost fenomenul numit "efect de bază", generat de preţurile scăzute din 2020;

• De asemenea, stimulentele fiscale şi monetare aplicate de autorităţi au contribuit la inflaţie prin creşterea cererii de bunuri şi servicii.

• Previziuni

• Inflaţia din sectorul serviciilor este încă scăzută, în plus, nu există presiuni suplimentare generate de măririle salariale. Pe de altă parte, indicii preţurilor de consum (IPC) sunt în creştere la majoritatea categoriilor de mărfuri şi servicii, ceea ce poate fi un semn pentru viitoare presiuni inflaţioniste;

• Preţurile internaţionale ale materiilor prime se vor modera, însă se preconizează că inflaţia, în special cea alimentară, va rămâne ridicată în 2022;

• Pentru a atenua riscul intensificării inflaţiei sau "efectul de runda a doua", băncile centrale din majoritatea ţărilor din zona Mării Negre au început deja să înăsprească politicile monetare, însă acest lucru poate crea provocări pentru economiile emergente.

• Şocurile ofertei şi efectul de bază

Deşi rata inflaţiei şi factorii determinanţi au variat de la o ţară la alta, trendul de creştere al inflaţiei a fost o provocare generală pentru ţările din regiunea Mării Negre.

Unul dintre motivele inflaţiei ridicate din 2021 a fost nivelul scăzut al inflaţiei în anul precedent, care se traduce printr-un efect de bază scăzut. În mod uzual, inflaţia se măsoară prin compararea nivelului actual al preţurilor cu nivelul preţurilor din anul precedent. Având în vedere creşterea moderată a preţurilor în 2020, chiar şi o revenire la nivelurile iniţiale în 2021 ar fi dat aritmetic o rată ridicată a inflaţiei.

Pe lângă acesta, un rol important în creşterea inflaţiei l-au avut factorii legaţi de ofertă, derivanţi din evoluţiile pieţei mondiale a mărfurilor.

Anul 2021 a fost marcat de o creştere abruptă a preţurilor internaţionale ale materiilor prime, în special la alimente şi energie. Preţurile internaţionale ale principalelor produse alimentare, cum ar fi grâul, zahărul, uleiurile şi carnea, au crescut cu 35%-50%, alimentând astfel inflaţia la nivel mondial, inclusiv în ţările membre ale BSTDB.

Creşterea bruscă a preţurilor la energie a fost un alt motor al inflaţiei în regiune. Preţurile internaţionale ale ţiţeiului au crescut cu peste 60% în 2021, iar cele ale gazelor naturale aproape s-a triplat. Aceste aspecte demonstrează faptul că o rată crescută a inflaţiei este generată în principal de evoluţia preţurilor internaţionale, mai degrabă decât de presiunile interne.

• Inflaţia în sectorul serviciilor şi presiunile salariale

Un indicator important care poate evidenţia un trend inflaţionist este inflaţia în sectorul serviciilor, unde dinamica preţurilor depinde mai mult de interacţiunea dintre cerere şi ofertă la nivel local, decât de factori globali. În majoritatea ţărilor membre ale BSTDB, inflaţia serviciilor este mai scăzută decât inflaţia generală şi se situează în jurul targetului băncilor centrale.

În general, o inflaţie ridicată şi prelungită determină nevoia de salarii mai mari, ceea ce, la rândul său, duce la creşterea costurilor de producţie şi, în cele din urmă, creează presiuni suplimentare. Prin urmare, o modalitate de a înţelege dacă mărirea inflaţiei este rezultatul unor presiuni de lungă durată este de a analiza ritmul de creştere al salariilor şi de a-l compara cu nivelul actual al inflaţiei.

În majoritatea ţărilor, datele din sectorul serviciilor şi al salariilor nu oferă dovada unor presiunilor inflaţioniste, în schimb se observă o creştere a indicilor preţurilor de consum (IPC). În 2021, indicele de difuzie, care măsoară ponderea categoriilor IPC şi creşterile de preţuri, se situa la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii cinci ani. Acest lucru poate fi un semn pentru viitoare tendinţe de inflaţie.

• Presiunile cererii asupra inflaţiei

Majoritatea ţărilor din regiunea Mării Negre au răspuns la criza economică indusă de pandemie prin măsuri fiscale şi monetare stimulative în 2020 şi 2021. Cheltuielile publice mai ridicate au împiedicat o prăbuşire a cererii în prima etapă a pandemiei şi au condus la o revenire economică bazată pe cerere, iar acest lucru a creat presiuni suplimentare asupra preţurilor. Însă ţările s-au angajat să reducă deficitele fiscale la niveluri sustenabile, ceea ce înseamnă că, în anii următori, presiunile exercitate de cerere asupra inflaţiei, care decurg din politica fiscală, se vor reduce.

Totodată, relaxarea politicii monetare a condus la scăderea ratelor reale ale dobânzilor la credite şi a încurajat cererea de noi împrumuturi, astfel creând presiuni suplimentare asupra preţurilor.

• Perspective asupra inflaţiei şi riscuri

Pe baza acestei analize, se poate concluziona faptul că recenta creştere a inflaţiei s-a datorat în primul rând factorilor globali, cum ar fi creşterea preţurilor internaţionale ale mărfurilor. De exemplu, indicele global al preţurilor la alimente calculat de FMI a crescut cu 27% în 2021. Preţurile energiei şi ale metalelor au urcat, de asemenea, contribuind astfel la inflaţie atât prin creşterea preţurilor la combustibili, cât şi prin creşterea costurilor de producţie.

Potrivit raportului World Economic Outlook al FMI (ianuarie 2022), sunt preconizate scăderi ale costurilor pentru mâncare şi energie în anii următori. Cu toate acestea, deoarece creşterea preţurilor pentru alimente la nivel mondial nu s-a reflectat în totalitate în preţurile locale, ne putem aştepta la o inflaţie alimentară ridicată în ţările din regiune în cursul anului 2022.

Perspectivele privind inflaţia şi riscurile unui efect de runda a doua depind, în mare măsură, de cât de mult reuşesc autorităţile monetare din ţările din regiunea Mării Negre să diminueze aşteptările inflaţioniste şi să reducă presiunile de depreciere a monedei. Majoritatea băncilor centrale din regiune au început deja să înăsprească politicile monetare, iar acestea vor rămâne restrictive pe parcursul anului 2022 şi atât timp cât este necesar pentru ca aşteptările privind inflaţia să fie limitate, se arată în comunicat.