România ar putea ajunge să cheltuiască cu investiţiile niveluri record de 6,5-7% din PIB dacă vom reuşi să absorbim 80% din granturile europene puse la dispoziţie de facilitatea europeană pentru rezilienţă şi redresare (MRR), potrivit unei analize a Consiliului Fiscal.
Opinia Consiliului Fiscal pe legea bugetului pe 2021 arată: "După cum se precizează în Strategia fiscal-bugetară (SFB) 2021-2023, România se află în faţa unei oportunităţi istorice, alocărilor de 31,35 mld. euro din cadrul politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027 adăugându-li-se 30,4 mld. euro (13,7 mld. euro granturi şi 16,6 mld. euro sub formă de împrumuturi) prin facilitatea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR). Şansa României constă într-o reuşită a atragerii în proporţie cât mai mare a acestor fonduri, care să conducă, pe latura stabilizării macroeconomice, la amplificarea contribuţiei factorului investiţional la majorarea PIB potenţial şi real şi la atenuarea impactului contracţionist al corecţiei macro, iar pe latura economiei reale la implementarea reformelor structurale, susţinând în mod direct şi indirect procesul consolidării fiscale într-o perioadă de constrângeri ale cheltuielilor bugetare cu această destinaţie. (...) Din punctul de vedere al impactului fondurilor europene din facilitatea MRR - componenta granturi - asupra investiţiilor în perioada 2021-2023, CF apreciază că, în ipoteza absorbţiei lor în proporţie de 80%, acesta este semnificativ, putând contribui la majorarea ponderii investiţiilor publice în PIB cu 1-1,5 puncte procentuale, conducând-o către niveluri record de 6,5-7% din PIB".
Principiile-cheie ce fundamentează elaborarea PNRR (Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă) sunt reprezentate de priorităţile stabilite statelor membre în cadrul Semestrului European din 2020 (Recomandările Specifice de Ţară). În cazul României, principalele recomandări se referă la aplicarea unei strategii de consolidare fiscală care să corecteze deficitul excesiv, pentru al cărei succes este important ca aceasta să fie susţinută de reforme structurale ample, precum şi la promovarea unor proiecte mature de investiţii, atât publice cât şi private, concentrate pe tranziţia verde şi digitală.
Potrivit Consiliului Fiscal, stringenţa elaborării de către România a PNRR în total acord cu cerinţele Comisiei Europene decurge din necesitatea aprobării acestuia într-un timp cât mai scurt, pentru a beneficia de alocarea imediată a prefinanţării de 13% din totalul sumei alocate încă de la jumătatea acestui an, dar şi pe seama mecanismului de accesare, 70% din valoarea granturilor trebuind să fie contractată până la finele anului 2022, iar diferenţa de 30% în anul 2023. De asemenea, pentru atingerea priorităţilor UE, din totalul sumelor aferente MRR de 672,5 mld. euro, s-a stabilit o alocare de minim 37% investiţii pentru tranziţia verde şi respectiv 20% investiţii pentru transformarea digitală.
"Deşi considerată ipoteză, nivelurile anterioare şi actuale ale gradului de absorbţie a fondurilor europene FESI de către România fiind relativ reduse, sub 50% în perioada exerciţiului financiar (ameliorat ulterior în precedentele exerciţii prin aplicarea regulii n+3 până spre 80-90%), realizarea unui grad ridicat de absorbţie (contractare) a granturilor din facilitatea MRR, de cel puţin 80% în perioada 2021-2023, este de maximă importanţă din perspectiva majorării contribuţiei anuale a statelor membre la bugetul UE cu 0,6% din GNI (Gross National Income) pentru acoperirea costului rambursării sumelor împrumutate de pe pieţele internaţionale de capital în vederea finanţării MRR prin emiterea de obligaţiuni ale Uniunii Europene şi asumarea datoriei aferente la nivelul UE6", mai arată Consiliul Fiscal.
Astfel, alocarea pentru România a celor 13,7 mld. euro granturi din facilitatea MRR implică o contribuţie suplimentară a ţării la bugetul UE de circa 1,1 mld. euro anual, ceea ce obligă la realizarea unui grad de absorbţie cât mai ridicat a acestora.
1. Afirmații de genul
(mesaj trimis de Cristian în data de 19.02.2021, 07:58)
Afirmații de genul "Romania ar putea, dacă.." ar trebui sa dispară pentru că nu interesează pe nimeni ce "ar putea Romania dacă...se aliniază stelele" ci lucrurile care efectiv se întâmplă.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.02.2021, 14:38)
Vise. La AFM s-au respins aiurea peste 11.000 de dosare - panouri fotovoltaice din fonduri UE. Cu ministere de felul asta nu dam înainte.