Analiză MrFinance.ro: Românii vor avea venituri tot mai mici la pensie

Plata pensiilor devine o povară tot mai mare pentru statul român, iar presiunea asupra bugetului public va creşte semnificativ odată cu retragerea din activitate a generaţiei "decreţeilor", potrivit unei analize emise redacţiei. Specialiştii MrFinance.ro estimează că valoarea pensiilor încasate de această categorie va reprezenta doar 30% din ultimul salariu.

"România se situează sub media Uniunii Europene în ceea ce priveşte raportul dintre pensia medie şi veniturile înainte de pensionare. Dacă media UE este de 58%, în România este de 48%. Peste 10-15 ani, când se va pensiona generaţia angajaţilor cu vârsta între 40-55 de ani, acest procent va scădea drastic la aproximativ 30% din cauza deficitului bugetului de pensii", explică Ion Soltinschi, consultant şi planificator financiar, transmite MrFinance.ro.

În prezent, cel mai numeros segment al populaţiei active este cel cu vârsta cuprinsă între 40-55 de ani, însă contribuţiile lor sunt utilizate pentru plata pensiilor actuale. Când această generaţie va ieşi la pensie, finanţarea va depinde de generaţiile mai tinere, al căror număr este însă în continuă scădere.

Rata natalităţii a fost în 2024 la cel mai scăzut nivel din ultimii 100 de ani, continuând tendinţa negativă din 2023 şi 2022. Acest declin va duce la o presiune şi mai mare asupra sistemului de pensii.

Ion Soltinschi estimează că un angajat care se va pensiona în 2035, cu un salariu de 7.000 de lei, va primi o pensie de aproximativ 2.100 de lei. Deşi, în termeni nominali, sumele vor fi mai mari din cauza inflaţiei, raportul dintre pensie şi salariu va scădea semnificativ.

"Nu ar trebui să ne bazăm exclusiv pe pensia de la stat. Fără un plan personal de retragere, menţinerea nivelului de trai la pensie va fi dificilă", susţine expertul MrFinance.ro.

O primă opţiune este pensia privată facultativă (Pilon III). Aceasta permite depunerea unor sume lunare într-un fond de pensii administrat privat, indiferent dacă persoana este angajată la stat, privat sau lucrează independent. Spre deosebire de Pilonul II, unde cotizaţia este reţinută automat din CAS, contribuţiile la Pilonul III sunt voluntare.

O altă alternativă este investiţia pe cont propriu. Dacă randamentele pensiei private sunt considerate insuficiente (6,6%), există opţiuni precum investiţiile la bursă, fondurile mutuale sau alte instrumente financiare.

În 2007, România a introdus Pilonul II şi Pilonul III pentru a reduce presiunea asupra sistemului public.

Din contribuţia totală de 25% la pensii:

20,25% merge către Pilonul I (statul).

4,75% este direcţionat către Pilonul II (administrat privat).

La finalul lui 2024, peste 8,3 milioane de români aveau pensie privată obligatorie, iar fondurile administrate privat însumau 30,5 miliarde de euro, potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Pentru a acoperi cheltuielile cu pensiile, statele din Europa de Est, precum Ungaria şi Polonia, au decis în urmă cu un deceniu să naţionalizeze total sau parţial Pilonul II.

În România, o astfel de măsură a fost tentată prin OUG 114/2018, însă a fost criticată inclusiv de instituţiile europene. În 2022, au apărut din nou discuţii despre o posibilă intervenţie asupra Pilonului II.

Potrivit ASF, "fondurile din Pilonul II sunt în totalitate în proprietatea privată a cetăţenilor şi nu pot fi confiscate sau retrase de stat, conform Constituţiei. Guvernul poate modifica viitoarele alocaţii bugetare, dar nu poate afecta contribuţiile deja virate."

"Pensia medie a crescut cu 284% în ultimii 13 ani, ajungând la 2.898 lei în 2024, dar rămâne insuficientă pentru un trai decent. În 2035, rata de înlocuire a salariului cu pensia va fi de 30%, ceea ce înseamnă că persoanele care nu îşi pregătesc un plan financiar pentru pensie vor trebui să îşi reducă drastic nivelul de trai", explică Ion Soltinschi.

În trimestrul IV 2024, numărul mediu de pensionari a fost de 4,92 milioane, iar pensia medie a crescut cu 12,2% faţă de trimestrul precedent. Cu toate acestea, numărul pensionarilor scade constant, iar deficitul sistemului public de pensii creşte, ceea ce impune soluţii individuale pentru securizarea financiară la retragerea din activitate.