Analiză Romanian Economic Monitor: Creştere economică modestă în 2025, sub potenţialul real al economiei

Produsul Intern Brut (PIB) al României va înregistra în 2025 o creştere modestă de 1,5%, comparativ cu 0,9% în 2024, dar mult sub potenţialul real al economiei, care s-ar situa între 3-4% anual pe termen lung, potrivit unei analize emisă redacţiei de Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca. Evoluţia economică ar putea fi afectată de factori interni, precum necesitatea gestionării stricte a deficitului bugetar şi instabilitatea politică, dar şi de riscuri externe, cum ar fi încetinirea economiei zonei euro şi riscurile geopolitice globale.

"Această cifră reflectă o decelerare semnificativă faţă de creşterea economică de 2,4% în 2023. În ultimul trimestru din 2024, PIB-ul a crescut cu doar 0,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Principalul motor al creşterii economice în 2024 a fost majorarea veniturilor reale ale populaţiei, determinată de creşterea salariilor - în special în sectorul bugetar -, majorarea salariului minim şi a pensiilor, în context electoral. Aceste măsuri au susţinut accelerarea consumului, cu o contribuţie de +3,6% la PIB-ul anual", a declarat Levente Szasz, prorector al UBB Cluj-Napoca şi coordonator al echipei RoEM.

Deşi consumul a rămas un factor de creştere, acesta s-a bazat în mare parte pe importuri, afectând balanţa comercială. Exporturile nete au avut un aport negativ la PIB, de -2,9%, pe fondul scăderii competitivităţii economiei româneşti şi al evoluţiei slabe a economiei zonei euro.

În trimestrul IV din 2024, investiţiile au înregistrat o scădere semnificativă, afectate de încetinirea sectorului construcţiilor şi a investiţiilor industriale.

"Investiţiile în infrastructură nu au mai reuşit să susţină creşterea economică, contribuţia lor la PIB fiind de -3,3% în ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce a împins contribuţia anuală a investiţiilor la -0,4%. Această tendinţă negativă este îngrijorătoare, deoarece investiţiile sunt esenţiale pentru creşterea economică sustenabilă", a explicat Csaba Balint, membru al echipei de cercetători RoEM, se transmite în comunicat.

Din punct de vedere sectorial, industria şi serviciile au înregistrat creşteri modeste în 2024, în timp ce construcţiile au avut un impact negativ asupra PIB-ului. Agricultura a fost afectată de secetă, contribuind şi ea la rezultatele economice slabe.

Pentru 2025, analiştii RoEM estimează o creştere economică de 1,5%, uşor peste nivelul din 2024, dar departe de potenţialul real al economiei.

"Ne aşteptăm la o temperare semnificativă a consumului intern, din cauza măsurilor fiscale destinate reducerii deficitului bugetar. În 2024, exportul net a redus mult creşterea economică, însă, pe fondul încetinirii consumului, această influenţă negativă ar putea scădea. În schimb, investiţiile bazate pe fonduri europene ar putea susţine o revenire economică moderată, în contextul unei absorbţii eficiente a acestor resurse", a precizat Csaba Balint.

Un alt factor care ar putea avea un impact pozitiv asupra economiei este aderarea României la zona Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025. Acest pas ar putea stimula comerţul internaţional, creşterea exporturilor şi atragerea de investitori străini, facilitând integrarea economiei româneşti în lanţurile logistice europene.

"Aderarea la Schengen poate accelera dezvoltarea infrastructurii şi transporturilor, dinamizând astfel economia. Cu toate acestea, chiar şi cu aceste avantaje, România va rămâne sub potenţialul său real de creştere, estimat la 3-4% pe termen lung. În plus, instabilitatea internă şi contextul global vor continua să reprezinte provocări semnificative pentru economia ţării", a concluzionat Levente Szasz.