Analiză - şansa la viaţă, influenţată de judeţul în care te naşti

Discriminarea este prezentă încă din prima zi de viaţă, aceasta este realitatea tristă. O analiză realizată de organizaţia Salvaţi Copiii România arată că şansele la viaţă pe care nou născuţii prematur le au, în România, diferă foarte mult de la o regiune la alta. Astfel, în Capitală, unde există spitale bine dotate, rata mortalităţii infantile este de 2,3 la o mie de copii născuţi vii, reprezentând jumătate din media la nivel naţional. În schimb, în judeţe precum Mureş, Călăraşi, Neamţ sau Sălaj, rata de deces la nou născuţi este triplă faţă de Capitală, ajungând, în Tulcea, la peste 11 la mie. Potrivit organizaţiei: "Naşterea în România rămâne discriminatorie, atâta vreme cât un prematur născut într-o maternitate dotată cu aparatură medicală modernă supravieţuieşte şi ajunge astfel la prima aniversare, în vreme ce un prematur care are ghinionul de a veni pe lume într-o maternitate fără aparatură medicală sau cu aparatură medicală neperformantă şi învechită are o şansă la viaţă mult diminuată. Astfel, dacă în judeţul Tulcea, de pildă, rata mortalităţii infantile a fost de 11,1 la mia de copii născuţi vii, în Bucureşti rata este de cinci ori mai mică (date 2021). Mai mult, rata mortalităţii infantile în mediul rural rămâne sensibil mai ridicată faţă de cea din urban: 6,5, faţă de 4,2 la mia de copii născuţi vii. Prin programul de combatere a mortalităţii infantile, Organizaţia Salvaţi Copiii România a mobilizat resurse de aproape 9 milioane de euro, pentru dotarea a 107 unităţi medicale (secţii de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secţii de pediatrie şi Obstetrică-Ginecologie) din toate judeţele ţării, cu peste 1.200 de echipamente vitale".

Conform statisticilor invocate în document, din 193.191 de copii născuţi în anul 2021, un număr de 1.014 nu au supravieţuit până la un an. Salvaţi Copiii precizează că "în multe dintre cazuri este vorba despre cauze care ar fi putut fi prevenite sau tratate, asta însemnând monitorizarea sarcinii, acces la servicii medicale de calitate pentru mamă şi nou-născut şi dotarea maternităţilor şi secţiilor de neonatologie cu aparatură medicală cât mai performantă, care să permită diagnosticarea rapidă şi instituirea unui tratament medical cât mai potrivit". Preşedintele executiv al Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu a declarat: "Programul de dotare a maternităţilor şi secţiilor de terapie intensivă neonatală este unul prioritar pentru Salvaţi Copiii. Nimic nu e mai dramatic decât pierderea unui copil, din cauză că maternitatea unde a venit pe lume nu are aparatură medicală de ultimă generaţie, care să-l ajute să devină puternic, până când va reuşi să respire singur şi să meargă acasă. Avem în medici cei mai buni parteneri şi astfel reuşim să sprijinim concret sistemul medical cu ceea ce este necesar".

Analiza realizată de organizaţie şi bazată pe datele Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2021, arată că rata mortalităţii infantile este foarte diferită de la un judeţ la altul. Astfel, dacă în Bucureşti, unde sunt cele mai multe maternităţi de gradul 3, rata mortalităţii infantile a fost de 2,3 la mia de copii născuţi vii, sub media naţională de 5,2 la mia de copii născuţi vii, sunt judeţe unde acest indicator este de patru sau chiar cinci ori mai mare. Pe primul loc în topul judeţelor cu rată ridicată în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă se află Tulcea, cu o rată de deces în rândul copiilor mai mici de un an de 11,1 la mia de copii născuţi vii, urmat de Sălaj (8,9 la mie), Neamţ (8,2 la mie), Călăraşi (7,6 la mie) şi Mureş (7,1 la mia de copii născuţi vii). La polul opus, judeţele unde s-au înregistrat cele mai mici rate ale mortalităţii infantile, în 2021, sunt Teleorman - 2,4 la mia de copii născuţi vii şi Vâlcea, cu o rată a mortalităţii infantile de 3,1 la mie.

Potrivit datelor centralizate la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2021, România se află pe locul 2 în UE la capitolul mortalitate infantilă. Astfel, în 2021 Bulgaria a avut o rată a mortalităţii infantile de 5,6 la mia de copii născuţi vii, urmată de România, cu o rată de 5,2 la mie şi Slovacia, unde rata mortalităţii infantile a fost de 4,9 la mia de copii născuţi vii. La polul opus, cea mai mică rată a mortalităţii infantile este înregistrată în Suedia, Finlanda şi Slovenia cu 1,8 la mia de copii născuţi vii.