ANALIZĂ SIERRA QUADRANT: Fără restructurarea business-urilor, banii europeni pot fi o ,,Fata Morgana''

România riscă să rateze o ocazie istorică de a-şi dezvolta economia, cu ajutorul banilor europeni, dacă mediul privat nu îşi va adapta business-urile la standardele UE. Dincolo de planurile guvernamentale, realitatea economică arată că avem prea puţine firme pregătite financiar şi logistic pentru a absorbi zecile de miliarde de euro puse la dispoziţie prin Planul european de redresare şi rezilienţă şi noul buget al UE, afirmă Sierra Quadrant, într-o analiză privind perspectivele investiţionale din 2021.

Companiile din România au intrat în criza COVID cu o serie de vulnerabilităţi semnificative.

Slab capitalizate şi fără o disciplină financiară coerentă, cu focus pe profitul pe termen scurt şi cu capitaluri proprii negative, multe dintre firme, mai ales din zona IMM-urilor, au fost lovite puternic de criză, în condiţiile în care şocul s-a resimţit atât pe segmentul cererii cât şi a ofertei.

Potrivit Sierra Quadrant, aceste vulnerabilităţi, printre care se află şi volumul redus de intermediere financiară (cel mai scăzut din UE), vor continua şi în acest an să influenţeze dinamica economiei.

,,Economia este precum un organism viu, secătuit de sânge (bani). Fără perfuzia financiară asigurată de fondurile europene, este puţin probabil ca recuperarea economică să fie una susţinută, mai ales că statul va fi nevoit să impună măsuri de restructurare, pentru a-şi echilibra bugetul'', afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Problema se pune dacă firmele româneşti vor avea capacitatea logistică de a atrage fondurile europene, mai ales că, în prezent, doar 2 din 10 companii sunt bancabile, adică îndeplinesc criteriile pentru a obţine finanţări (capitalizare, disciplină financiară, planuri de afaceri etc)

,,În România avem doar în jur de 10.000 de companii cu cifre de afaceri de peste 1 milion de euro, astfel că potenţialul de absorbţie la un nivel optim a finanţării europene ridică semne de întrebare. Astfel că, în 2021, firmele care vor să acceseze fonduri vor trebui să îşi restructureze afacerile, să îşi adapteze business-urile la standardele UE, să îşi asigure liniile financiare necesare pentru cofinanţarea programelor cu bani europeni. Trebuie luate măsuri încă de pe acum. Fără restructurarea business-urilor, banii europeni pot fi o Fata Morgana'', spune reprezentantul Sierra Quadrant, una dintre principalele companii din România din domeniul restructurării business-urilor.

Planul european de redresare şi rezilienţă, de 750 miliarde euro, care se adaugă celor 1050 miliarde din bugetul UE, va dubla fondurile pentru România, în perioada 2021-2024. Banii din programul de rezilienţă ar trebui absorbiţi în următorii trei ani, alături de fondurile din cadrul financiar multianual (bugetul UE).

După ani de zile în care a înregistrat cel mai scăzut nivel de absorbţie dintre ţările UE, România a ajuns, în finalul lui 2020, la o rată de absorbţie de 38,9% (8,8 miliarde de euro din bugetul de 22,5 miliarde de euro pentru politica de coeziune).

Autorităţile au în derulare 9.145 de contracte de finanţare, cu o valoare totală de 36,4 miliarde de euro.

FIRMELE ROMÂNEŞTI, DUPĂ UN AN DE PANDEMIE

Pandemia a influenţat în mod semnificativ economia românească, cu bune şi cu rele. Pe de o parte, a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aprox. 70 miliarde euro în 2020, iar pe de altă parte a impulsionat restructurarea şi modernizarea economiei.

Digitalizarea a fost împlementată de tot mai multe companii, plăţile online au luat un avans semnificativ, iar din economie au dispărut o parte din companiile ineficiente.

Potrivit Sierra Quadrant, aceste tendinţe se vor accentua în acest an, în care restructurarea afacerilor va fi cuvântul de ordine.

,,Pe fondul anticipatelor măsuri de eficientizare a colectării taxelor şi impozitelor, firmele vor trebui să îşi întârească disciplina financiară şi să îşi monitorizeze mai atent partenerii de afaceri, pentru că riscul de neplată, cel de insolvenţă vor creşte exponenţial pe măsură ce măsurile de susţinere vor fi retrase (amânarea taxelor, impozitelor, ratelor bancare, leasing-urilor etc.)'', arată analiza companiei de restructurare a afacerilor.

În prezent, firmele subcapitalizate deţin 33% din totalul datoriilor din economia românească şi reprezintă 12% din totalul expunerilor din sectorul bancar.

,,Dificultăţile de plată se pot transpune foarte uşor pe lanţurile economice, mai ales în condiţiile în care creditul comercial reprezintă aproximativ 20% din pasiv (300 mld.lei)'', arată analiza.

,,Măsurile guvernamentale precum posibilitatea de suspendarea a plăţii ratelor aferente creditelor bancare până la finalul anului, amânarea sau scutirea la plată a impozitelor, acoperirea cheltuielilor salariale a angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic şi finanţările garantate prin programele IMM Invest şi IMM Leasing au fost de ajutor, însă în acest an trebuie focusate în zona firmelor viabile, pentru a asigura efecte benefice pe lanţurile economice, pentru a întâri disciplina financiară a companiilor, pentru a asigura o lichiditate adecvată în sistemul economic'', afirmă Ovidiu Neacşu.

Potrivit datelor statistice, cel mai afectat sector de pandemie, în 2020, a fost cel al transporturilor aeriene, cu o scădere de 84 la sută, urmat de cel al serviciilor prestate populaţiei, unde indicele de activitate a scăzut cu 67% în T2/2020 comparativ cu T2/2019.

Printre sectoarele cele mai afectate s-a aflat şi industria auto, cu o scădere de 48%, extrem de importantă în condiţiile în care acest domeniu are o pondere de 19% din valoarea adăugată a sectorului industrial.

În sectorul serviciilor prestate populaţiei, datele BNR arată că facilitatea de suspendare a ratelor prin OUG nr. 37/2020 a determinat ca 40% din creditele acordate acestui sector să fie suspendate la plată la finalul lunii septembrie, cel mai ridicat procent dintre sectoarele de activitate.

Pe fondul restricţiilor, companiile din zona hotelurilor şi restaurantelor au ajuns la un grad de îndatorare de 115% respectiv 217%, şi o capacitate de a acoperire a cheltuielilor operaţionale de 225 zile respectiv 96 de zile.

Vânzările de carburanţi au scăzut cu 27 la sută în T2/2020 comparativ cu T2/2019. În industria farmaceutică, activitatea a scăzut cu 10%, la fel ca în industria alimentară.

Datele oficiale arată că, pe ansamblu, comerţul a înregistrat, la nivelul lunii septembrie, o rata de neperformanţă de 4,7%, sub valoarea ansamblului de companii nefinanciare (6,7%). Având o lichiditate confortabilă (130%), numai 7% dintre expuneri s-a activat suspendarea ratelor.

În industria prelucrătoare, pe fondul suspendării activităţii, rata de neperformanţă a ajuns la 10% în septembrie, iar suspendarea la plată a ratelor a afectat 13% din expuneri.

Pe de altă parte, pandemia a adus performanţe pozitive, printre altele, în comerţul cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi tutunului (+12 la sută în T2/2020, comparativ cu T2/2019), activităţile de poştă şi curierat (23%) şi construcţii (11% creştere T2/2020 vs T2/2019).

Potrivit unui barometru dat publicităţii recent de Sierra Quadrant, 58% dintre reprezentanţii companiilor, chestionate de firma de restructurare a afacerilor, au afirmat că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.

22% estimează că banii din firmă le ajung pentru 2-4 luni, 8% nu dispun de lichidităţi şi numai 12% au la dispoziţie finanţare pentru un termen mai mare de 4 luni.

Cei mai mulţi dintre respondenţi au declarat că au ajuns în această situaţie ca urmare a scăderii vânzărilor (61%), accentuării blocajului financiar (14%), reducerii creditului furnizor (12%) şi accesului limitat la finanţarea bancară (8%).

FOCUS PE RESTRUCTURARE

Ce măsuri au luat firmele în timpul pandemiei pentru a-şi echilibra bugetele şi a evita insolvenţa şi falimentul? Potrivit barometrului, principala măsură a vizat reducerea costurilor de funcţionare.

Dincolo de amânarea plăţii taxelor la stat, invocată de 21% dintre oamenii de afaceri, cei mai mulţi (41%) au redus costurile logistice (renegocierea chiriilor pentru spaţii de lucru, transport, reducerea facturilor la utilităţi, funcţionarea birourilor etc.), 27% şi-au schimbat politica de preţ, iar 9% au recurs la optimizarea schemelor de personal.

,,În 2021, companiile trebuie să îşi contureze planuri de afaceri fezabile, care să ia în calcul evoluţia pandemiei dar şi potenţialul revenirii economice. Cu cât vor înţelege mai bine realitatea economică, cu atât vor reuşi să îşi optimizeze resursele în aşa fel încât să iasă pe plus din această criză. Flexibilizarea contractelor, reducerea creditului furnizor, gestionarea activă a liniilor de finanţare, eliberarea sumelor suplimentare din bilanţ, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investiţiilor vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cat dureaza epidemia'', se mai spune în analiza Sierra Quadrant.

În cei peste 24 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu, etc.

Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de Sierra Quadrant se află Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigaţie Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA şi GA-PRO-CHEMICALS S.A.