ANALIZĂ XTB ROMÂNIA: Al doilea val pandemic nu va bloca România ca în perioada martie-mai

Începutul noului an şcolar, ridicarea anumitor restricţii în interiorul ţării, reîntoarcerea populaţiei din vacanţe plus vremea mai rece aduce în centrul atenţiei îngrijorări referitoare la un al doilea val de infecţii cu COVID-19, care ar putea veni odată cu instalarea toamnei.

"Tot mai multe state europene realizează pericolul cu care se confruntă, motiv pentru care asistăm la o perioadă în care guvernele evaluează gravitatea situaţiei în încercarea de a lua măsurile necesare.

Ţări precum Danemarca şi Grecia au anunţat deja introducerea de noi restricţii pentru a reduce rata de răspândire a virusului care a început să atingă niveluri alarmante în unele dintre cele mai mari oraşe. Pe de altă parte, Marea Britanie a anunţat limitarea activităţii barurilor, cafenelelor şi restaurantelor până la ora 22, în timp ce recomandă populaţiei să lucreze de acasă, în cazul în care au această posibilitatea.

Ţările din estul şi centrul Europei reacţionează diferit la creşterea infecţiilor, pe măsură ce regiunea face tranziţia către anotimpul rece. Unele ţări au reintrodus restricţii mai drastice şi chiar au închis frontierele pentru străini - altele sunt reticente să ia astfel de măsuri. La 1 septembrie, Ungaria a decis să-şi închidă graniţele pentru străini, exceptând persoanele care sosesc din Polonia, Republica Cehă şi Slovacia.

Dacă un al doilea val şi restricţiile vor coincide cu gripa sezonieră, impactul ar putea fi semnificativ mai mare. În plus, se pare că virusul a început din nou să se răspândească la nivelul populaţiei mai în vârstă, potrivit datelor din Franţa, Italia, Germania, Ţările de Jos şi Marea Britanie. În Franţa, numărul de cazuri în rândul celor cu vârsta de 75 de ani sau peste s-a dublat în ultimele trei săptămâni. Această tendinţă ar putea fi un punct de cotitură, deoarece Europa prezintă o tendinţă de îmbătrânire la nivelul populaţiei. Cazurile în creştere în rândul persoanelor în vârstă şi numărul mai ridicat de raportări la nivelul caselor de bătrâni ar trebui să fie semnale de alarmă.

Pe de altă parte, contextul actual este diferit, medicii acumulând deja experienţă şi observând ce medicamente sunt eficiente în diferite stadii ale infectării. Astfel, medicii şi experţii susţin că tactici medicale superioare şi un tratament acordat din timp ajută la îmbunătăţirea rezultatelor pentru pacienţii foarte bolnavi.

Europa încă mai speră să nu urmeze exemplul Israelului, care a intrat într-un al doilea blocaj la nivel naţional la începutul sezonului evreiesc de sărbători, în urma unei creşteri alarmante a numărului de noi cazuri. Un aspect pozitiv este faptul că autorităţile din Europa conştientizează şi au subliniat în mod public că se va încerca găsirea unui echilibru astfel încât restricţiile impuse să nu ducă la întreruperea activităţii economice şi să asigure o continuitate a activităţii economice.

În acest sens, nu consider că vor avea loc blocaje naţionale complete sau impunerea de măsuri atât de drastice, oficialii guvernamentali fiind reticenţi în restricţionarea activităţii economice la fel de sever ca înainte. Totuşi, încrederea consumatorilor ar putea suferi o nouă lovitură, fiind posibil ca populaţia europeană să fie nevoită să reducă activitatea socială şi să lucreze din nou de acasă.

Aceste aspecte se observă deja la nivelul tendinţelor de consum din România. Asociaţiile din industria ospitalităţii estimează că 4 din 10 români, care obişnuiau să iasă în oraş, nu mai fac asta. Această tendinţă ne sugerează că populaţia rămâne reticentă cu privire la interacţiunea în locuri cu trafic ridicat de persoane. Venirea perioadei reci va reprezenta o nouă provocare pentru sectorul de ospitalitate, care resimţea deja presiunea lipsei de turişti. Dintre consumatorii care ies în oraş, aproximativ 20% tind să facă o rezervare pentru exterior, opţiune care nu va mai fi posibilă odată cu venirea frigului.

Situaţia nu este mai optimistă nici la nivelul sectorului de retail nealimentar, unde, în perioada iulie - august, au fost înregistrate scăderi ale vânzărilor de până la 75%, conform Organizaţiei Patronale a Retailerilor din România (RORETAIL).

Un alt element important şi care poate schimba datele problemei este dezvoltarea unui vaccin, guvernele punându-şi speranţele într-un proces rapid de găsire a unui vaccin pentru a oferi o cale de ieşire din pandemie. În momentul în care se va declara că un anumit vaccin funcţionează, conform testărilor iniţiale şi va primi aprobarea, producţia în masă va începe imediat, la o scară şi viteză nemaivăzute până acum. Totuşi, eşecurile recente raportate de cel puţin un producător de top au arătat că drumul către aprobarea unui vaccin este destul de complicat.

Potrivit, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii există mai mult de 300 de candidaţi dintre care aproximativ 40 se află în etapa de testare umană, în timp ce doar nouă dintre aceştia au ajuns în etapa finală, faza a treia a studiilor, înainte de o posibilă implementare.

Prognozele experţilor cu privire la momentul în care primul vaccin ar putea prezenta rezultate pozitive în timpul fazei a treia a testărilor variază din octombrie anul acesta, în cel mai optimist caz, până la jumătatea anului 2021, în cel mai pesimist scenariu. Totuşi, având în vedere rapiditatea procesului de dezvoltare al unui vaccin, rezultatele sunt aproape.

Deşi apariţia unui al doilea val poate părea îngrijorătoare, era aşteptată odată cu venirea perioadei reci a anului. Mai mult, autorităţile s-au confruntat deja cu o situaţie similară şi au văzut impactul economic reprezentat de o serie de restricţii la nivel naţional, motiv pentru care este probabil ca măsurile luate să aibă un caracter localizat, concentrându-se asupra unor zone în care situaţia este alarmantă. Din fericire, numărul de decese cauzate de virus este mai mic până acum şi există speranţa că al doilea val al virusului să nu prezinte o creştere a mortalităţii la fel de mare ca primul val, sistemul medical dobândind experienţă în abordarea situaţiei şi descoperind o serie de tratamente care au efect. Cu toate acestea, pare destul de evident că speranţele referitoare la o redresare a economiei europene în formă de "V" sunt mult prea optimiste."