ANTREPRENORII ROMÂNI IES LA RAMPĂ: "Capitalul privat autohton este sufocat"

Capitalul privat autohton este sufocat, fiind discriminat faţă de cel străin, sunt de părere oamenii de afaceri din ţara noastră, care susţin, la unison, că statul nu-i susţine cu nimic pe antreprenorii români, afacerile cu capital românesc lipsind din programele şi strategiile guvernamentale.

"Ceea ce se face pentru companiile străine nu se face şi pentru cele româneşti", a spus, ieri, Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), în cadrul unei conferinţe de presă.

Printre nemulţumirile mediului nostru de afaceri se numără faptul că statul acordă ajutoare de stat doar investitorilor străini, că grupurile de firme cu capital autohton nu beneficiază de consolidare fiscală, că autorităţile nu îi sprijină pe antreprenori în demersurile lor pentru specializarea forţei de muncă şi pentru extinderea pe pieţele externe. Şeful PIAROM consideră că, din moment ce autorităţile cu atribuţii în domeniu nu au o bază de date privind investiţiile capitalului autohton în economie, este puţin probabil să ţină cont de necesităţile antreprenorilor români atunci când întocmesc politicile publice.

Domnia sa este nemulţumit şi de faptul că inteligenţa românească nu este încurajată şi valorificată, aceasta nelimitându-se la sectorul IT.

"Una din politicile susţinute de noi - dincolo de impozitare zero la cercetare/dezvoltare în următorii ani - este finanţarea a tot ceea ce imaginăm noi să facem inteligent".

Un obstacol în calea dezvoltării capitalului autohton este şi faptul că există prevederi contradictorii în diferite acte normative, care pot conduce inclusiv la accesarea mai dificilă a fondurilor europene, subliniază antreprenorii români.

Legile achiziţiilor publice, controalele fiscale şi orientarea acestora preponderent către firmele româneşti din mediul privat, precum şi lipsa de susţinere din partea statului a companiilor care utilizează tehnologii avansate constituie alte probleme pe care le întâmpină oamenii noştri de afaceri.

Constantin Savu, preşedintele Uzinsider Grup, a spus că firmele româneşti solicită de mai bine de zece ani o lege a holdingului, precizând: "În primul rând, ajutorul de stat este dirijat aproape exclusiv către firmele străine care vin cu promisiuni mari, le îndeplinesc dacă pot, când pot şi asta este".

Antreprenorii solicită aplicarea legii învăţământului dual. Ei şi-ar dori ca fabricile să poată prelua elevii din clasele a XI-a şi a XII-a, pentru a-i califica, iar costurile necesare să fie acoperite de stat.

"Cea mai grea problemă este calificarea personalului. Ar trebui să ni se permită să înfiinţăm noi, oamenii de afaceri, şcoli de calificare, cu program aprobat de minister şi cu finanţare de la stat", a subliniat domnul Savu, evidenţiind şi superficialitatea strategiilor publice, care sunt modificate odată cu schimbarea fiecărui guvern.

La rândul său, Iuliean Horneţ, director general EcoHorneţ, a menţionat că este foarte greu să găsească specialişti. În plus, băncile străine de la noi nu finanţează producătorii români, a mai spus domnia sa, declarând că, pe partea de licitaţii, antreprenorii duc o bătălie, acestea fiind, în mare parte, date cu dedicaţie. "Tot ce este românesc este exclus din programele şi strategiile noastre", potrivit domnului Horneţ, care a menţionat că Programul Casa Verde este unul antinaţional, întrucât este prevăzută utilizarea, în principal, a materialelor importate.

"În domeniul medical este un dezastru total să califici personal", a completat Adrian Bîzgan, directorul Clusterului Tehnologic de Securitate din România, care a dezvoltat o platformă de telemedicină. "Noi avem autorizate cadre medicale care pot forma studenţi şi care, la rândul lor, formează rezidenţi în spitale. Însă statul nu ne dă dreptul să formăm noi rezidenţi", a evidenţiat domnia sa.

• Adrian Bîzgan, director Clusterul Tehnologic de Securitate din România: "Pentru că entităţile de stat nu absorb fondurile europene, organismele private au de suferit"

Din cauza faptului că entităţile de stat nu absorb fondurile europene puse la dispoziţie, organismele private au de suferit, ca urmare a reducerii finanţării UE, a atras atenţia Adrian Bîzgan. Domnia sa a subliniat şi riscul că s-ar putea repeta situaţia în care instituţiile de control să vină la câţiva ani de la încheierea proiectelor din fonduri europene şi să aplice corecţii de la 10% la 100% din valoarea finanţării UE, în baza unor diverse interpretări. Finanţarea pe proiecte din fonduri europene este dezastruoasă, a mai menţionat domnul Bîzgan, adăugând că preferă să să se descurce singur decât să apeleze la bănci.

Adrian Bîzgan a absorbit fonduri europene pentru patru start-up-uri -unul pe tehnologia securităţii, unul în domeniul stomatologiei, unul pe business intelligence (pe ultimele două de deja le-a vândut), al patrule-a constând în dezvoltarea unei platforme agregată de telemedicină, pornind de la faptul că nu există o integrare în sistemul de sănătate. Această platformă este bazată pe trei piloni, după cum a spus, ieri, domnia sa - pot fi realizate consultaţii la domiciliu, cu prelucrarea datelor medicale primare; medicul, care are în spate echipa de specialişti, poate discuta cu pacientul şi, într-un timp scurt, poate fi dat un diagnostic corect. Prin intermediul acestei inovaţii, este posibilă efectuarea unor diverse controale şi teste şi trimiterea lor, în timp real, specialiştilor, pentru a-şi da cu părerea. Printre avantajele acestei platforme, se numără reducerea costurilor financiare şi a timpului de examinare, precum şi decongestionarea serviciilor de urgenţă şi a medicilor.

Adrian Bîzgan a povestit că a întâlnit o serie de obstacole în procesul de realizare a acestei platforme: "În ceea ce priveşte echipamentele medicale, am întâmpinat greutăţi din punct de vedere legislativ. Am dorit să creăm laboratoare mobile, dar autorităţile nu ne-au permis, pe motiv că nu este legal, însă legea nu prevede interzicerea de laboratoare mobile".

Domnia sa a mai spus că, până acum, nu a reuşit să convingă sistemul public să achiziţioneze acest serviciu, compania sa activând în mediul privat. Anul trecut a fost primul an de existenţă a acestei platforme, care vizează cinci specialităţi - medicină internă, medicină de familie, cardiologie, neurologie şi ginecologie. Investiţia a fost de un milion de euro, în anul 2016 compania care administrează sistemul înregistrând o cifră de afaceri de 80.000 de euro.

• Mircea Tudor, MBTelecom Ltd: "Nu vom reuşi să ieşim pe alte pieţe fără sprijinul statului"

Firmele româneşti nu vor reuşi să pătrundă în alte ţări fără ajutorul statului, susţine Mircea Tudor, MBTelecom Ltd, care a povestit din experienţa sa: "Am livrat statului 15 instalaţii de control contrafacere. Pentru aceste 15 scanere, statul a investit 20 de milioane de euro, până în 2012, pentru că după aceea nu am mai avut comenzi de la stat. După ce au fost utrilizate 100%, contrabanda cu ţigări a scăzut cu 7%, doar în trei luni, recuperându-se, aşadar, de câteva ori investiţia, pentru că un punct procentual de contrabandă recuperat de piaţa legală înseamnă sume suplimentare anualizate la bugetul de stat de circa 30-35 de milioane de euro".

Nemaifiind contractate astfel de sisteme de control, o resursă majoră de securitate în România este abandonată, iar capitalul românesc este sufocat, completează domnul Tudor, adăugând: "Concurăm, în afară, cu concerne multinaţionale de zeci şi sute de ori mai mari decât noi, iar statul român nu ne sprijină cu nimic".

Domnia sa a povestit că, în urmă cu circa patru ani, câştigase cea mai mare licitaţie din lume, de profil, până la vremea respectivă, pentru vânzarea a 24 de scanere în Irak. Compania nu a reuşit să încheie contractul, pentru că a fost solicitată o scrisoare de suport de la guvernul român, iar acesta nu a dat-o, potrivit lui Mircea Tudor. "Au venit reprezentanţii autorităţilor irakiene la noi şi au spus că doresc să meargă în vizită la producător, dar solicitarea a fost refuzată, pe motiv că autorităţile nu au voie să însoţească delegaţii la privat. În aceste condiţii, cum să ne dezvoltăm? Nu vom reuşi să ieşim pe alte pieţe fără sprijinul statului. Lipseşte acest parteneriat dintre mediul privat şi guvern, iar, în această situaţie, şansele României de a deveni un actor pe măsura capacităţii şi potenţialului ei sunt minime", conchide domnia sa.

Cristian Pârvan este de părere că cei care neagă importanţa şi intersul statului în activitatea unor companii "nu ştiu despre ce este vorba în România". În opinia domniei sale, statul trebuie să fie partenerul companiilor private, iar dacă nu se rezolvă această problemă, va fi foarte greu pentru societăţile autohtone să se dezvolte. Domnul Pârvan susţine că, în condiţiile actuale, o parte dintre oamenii de afaceri autohtoni "se satură" de această situaţie şi îşi vând investiţiile.