ANUL ACESTA FAŢĂ DE ANUL TRECUT Preţuri duble pe piaţa internă, exporturi de electricitate cu 60% mai mari

Programul de iarnă din sectorul energetic are nevoie de o finanţare totală de 3,5 miliarde lei, din care 3,1 miliarde lei pentru combustibilul necesar producţiei de energie în perioada 15 noiembrie 2017 - 15 martie 2018 şi 412 milioane de lei pentru lucrările de reparaţii ale centralelor, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern iniţiat de Ministerul Energiei şi citat de Agerpres. Iniţiatorii proiectului arată că, din cei 3,1 miliarde lei, 2,5 miliarde lei sunt necesari pentru producătorii din subordinea Ministerului Energiei şi 569 de milioane de lei - pentru cei din subordinea autorităţilor locale.

Dispeceratul Energetic Naţional se aşteaptă ca, în această iarnă, să avem o situaţie similară cu cea de iarna trecută, când au existat consumuri-record de electricitate şi de gaze naturale, ca urmare a temperaturilor extrem de scăzute (minus 15-20 de grade) înregistrate pentru o perioadă de 7-10 zile, conform proiectului Ministerului Energiei.

În ceea ce priveşte energia electrică, a fost analizată o perioadă de 6 luni, respectiv de la 1 octombrie 2017 la 31 martie 2018, pentru care Comisia Naţională de Prognoză a prevăzut o creştere a consumului mediu cu 2,4%, iar Dispecerul Energetic Naţional (DEN) estimează o creştere a acestuia cu 1,2% faţă de perioada similară din 2016 - 2017.

Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), evidenţiază faptul că întotdeauna există diferenţe între cifrele transmise de DEN şi cele anunţate de Comisia de Prognoză, subliniind că acest aspect este unul negativ pentru industrie. Domnia sa menţionează: "În primul semestru al acestui an, au fost nişte diferenţe semnificative între cifrele de la DEN şi cele de la Prognoză. Ar fi bine să nu mai existe astfel de diferenţe, ci să fie o corelaţie între ele. Probabil că fiecare dintre cele două informaţii are o logică în spate, însă aceasta nu este menţionată, iar piaţa este puţin confuză. Vorbim de cifre importante, iar o diferenţă de un punct procentual înseamnă foarte mult. Companiile îşi fac planuri de business bazate pe aceste estimări, iar o corelare între cifrele provenite de la cele două surse ar fi o măsură de prudenţă".

Domnia sa ne-a mai spus că o creştere a consumului, fără să fie combinată cu alţi factori cum ar fi lipsa vântului şi a hidraulicităţii, nu înseamnă şi o creştere de preţ. "Sper să nu mai ajungem la preţurile maxime din iarna trecută", a conchis domnul Lungu.

În sezonul de iarnă 2016-2017, consumul de electricitate şi gaze naturale a ajuns la recorduri istorice, după ce temperaturile au coborât foarte mult, la începutul lunii ianuarie, iar gerul a durat câteva săptămâni. În perioada ianuarie-februarie, preţul energiei s-a dublat pe bursă, ceea ce a condus, în final, la o scumpire a electricităţii pentru populaţie cu 8%, de la 1 iulie 2017.

• Toma Petcu: "România produce, cu siguranţă, mai multă energie decât consumă"

Preţurile electricităţii pe PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare) au explodat în luna ianuarie a acestui an, perioadă în care ministrul energiei Toma Petcu a făcut unele declaraţii caracterizate, ulterior, ca fiind iresponsabile. Oficialul a cerut, la începutul anului, să fie făcute verificări ca să vadă cum au fost efectuate pregătirile pentru iarnă, în condiţiile în care s-a ajuns în situaţia "de a fi tot timpul la limita stocului de cărbune, riscând chiar oprirea lor de multe ori". Ministrul de resort a spus că "stocurile de cărbune la centralele termoelectrice ne-ar asigura o durată de funcţionare doar pentru 4 zile".

Ulterior, în 15 şi 23 ianuarie 2017, ţara noastră a înregistrat cel mai mare preţ al energiei din Europa, ajungând la 74,92 de euro pe MWh, respectiv 96,52 de euro pe MWh. Preţul mediu lunar înregistrat pe PZU în ianuarie 2017 a fost de 337,74 lei/MWh, faţă de 184,38 lei - media din prima lună a anului trecut, acesta continuând să fie crescut şi în februarie, valoarea medie a lunii fiind de 243,14 lei/KWh.

Vârfurile de preţ din iarnă au mai fost atinse şi în această vară, când preţurile au revenit la un nivel ridicat, pe piaţa spot (PZU) a bursei OPCOM.

Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care exporturile noastre de electricitate au crescut, în acest an, cu aproximativ 60% faţă de anul trecut, după cum a declarat, vineri, ministrul energiei Toma Petcu. Oficialul a menţionat că, în primele şapte-opt luni, ţara noastră a fost exportator net de energie electrică: "A crescut cam cu 60% faţă de anul trecut exportul de energie electrică, ceea ce înseamnă foarte clar că România produce, cu siguranţă, mai mult decât consumă. Asta pentru că avem posibilitatea, dintr-un mixt energetic destul de dezvoltat, să producem energie. Într-adevăr, pe această perioadă am avut unele probleme cu condiţiile meteo, fiind o secetă destul de puternică am avut rezerve mai mici în lacuri şi pe partea de hidro am produs mai puţin, dar am avut rezerva pe cărbune".

La finalul lunii ianuarie, Enel anunţa că unii furnizori de energie au denunţat unilateral contractele pe care le aveau, "ca să profite de preţurile-record înregistrate pe bursă". Tot la sfârşitul lunii ianuarie, Consiliul Concurenţei şi ANRE analizau tranzacţiile dubioase realizate în prima lună a anului, pe OPCOM. AFEER a cerut ANRE urgentarea analizei cu privire la preţurile mari ale energiei, identificarea cauzelor şi anunţarea, în mod public, dacă au existat distorsiuni şi vinovaţi. Ulterior, ANRE a precizat că manipularea pieţei nu a fost una dintre cauzele pentru care preţul energiei a atins cote-record în luna ianuarie la bursă, motivele ţinând de denunţarea unor contracte, de comportamentul jucătorilor, precum şi de lipsa apei şi a stocurilor de cărbune. În context, Robert Tudorache, secretar de stat în Ministerul Energiei, a spus că ANRE ar trebui să înăsprească regulile din piaţă, iar furnizorii de energie care denunţă unilateral contractele să fie sancţionaţi. Şi Niculaie Havrileţ, şeful ANRE, a spus, atunci, că în contractele de furnizare a energiei ar trebui să existe sancţiuni mai clare şi mai dure pentru denunţarea unilaterală.

Evoluţia explozivă a preţului electricităţii pe piaţa spot a OPCOM a condus la retragerea licenţelor de furnizare deţinute de companiile Arelco Energy SRL şi Arelco Power SRL, după ce aceasta din urmă, care este controlată de Robert Neagoe, îşi ceruse insolvenţa, lucru pe care îl făcuse şi Transenergo Com. ANRE a publicat, atunci, numele companiilor care au încălcat reglementările din domeniu, printre aceste aflându-se şi KDF Energy, Arelco Power SRL, Energy Distribution Services SRL, Alpiq Romindustries SRL.

De asemenea, Niculaie Havrileţ a spus: "Consumatorii trebuie să negocieze cu furnizorii de utilităţi, în special cu cei care oferă mai multe servicii la pachet, pentru a obţine preţuri mai bune la energie electrică şi gaze naturale".

Vineri, Toma Petcu, ministrul de resort, a subliniat că nu există un interes al populaţiei pentru schimbarea furnizorului, deşi acest lucru ar putea aduce facturi mai mici consumatorilor: "Din păcate, nu pot să spun că există un interes major în rândul populaţiei să facă această mutare. Probabil din cauza faptului că încă nu sunt foarte convinşi că această mutare de la o firmă tradiţională, cu care ei colaborează de 20-30 ani, poate fi făcută şi către terţi care până acum nu ştiu cu ce se ocupă şi nu au auzit de ei, pentru că economic cu siguranţă este".

Nici în această vară preţul energiei nu a scăzut, ci, dimpotrivă, a avut o evoluţie ascendentă, atingând, în unele zile, vârfurile din ianuarie.

Deşi reprezentanţii ANRE spun că, în principal în condiţii de hidraulicitate scăzută şi de lipsă de vânt, această evoluţie a preţului electricităţii este normală, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu s-a arătat îngrijorat de acest aspect, menţionând că o bună parte din creşterea inflaţiei va proveni din majorarea preţului energiei.

Totodată, în timp ce unii specialişti vorbesc despre manipulări de preţ şi scurgeri de informaţii, Gabriel Dumitraşcu, fostul şef al Direcţiei Generale Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului în Energie, din cadrul Departamentului pentru Energie, este de părere că ţara noastră se confruntă cu o criză profundă de management, care conduce la toată degringolada din sistem.

Domnia sa ne-a precizat, recent: "Când un sistem nu mai este manageriat la niciun nivel în mod profesionist, aceasta este consecinţa. De circa un an nu am mai văzut nimic semnificativ venind din partea ANRE, la Ministerul Energiei nu mai există conducere, iar Comisia de industrie din Camera Deputaţilor a generat jocul acesta. Atâta vreme cât există impredictibilitate în sector, celor din comisie le convine, pentru că vor veni la toamnă ca salvatori ai sistemului energetic naţional, care nu este condus. Asistăm la o criză profundă de management în acest domeniu şi de aceea există şi tendinţa de manipulare a pieţei.

Au fost plătite ani la rând rezerve de servicii de sistem - la Borzeşti, la Brăila, la CET 2 Craiova, la Hunedoara, la Midia şi la Paroşeni, la Işalniţa -, iar acum nu avem cu ce să facem reglajele din sistem.

A fost nevoie inclusiv să importăm serviciile de sistem, iar energia pe servicii de sistem este de trei ori mai scumpă decât cea din PZU".

Nu în ultimul rând, deşi unii experţi spun că "este treaba furnizorului să-şi asume riscul achiziţiei pe PZU, nu a consumatorului", preţurile de pe piaţa spot netrebuind să se reflecte în facturile consumatorilor finali, totuşi majoritatea specialiştilor din piaţă susţin că majorările de preţ din această vară vor fi suportate, în final, tot de consumatori.

În acest context, Consiliul Concurenţei recomandă, printre altele, modificarea legislaţiei, iar ANRE să ia măsuri pentru ca PZU să fie mai puţin atractivă, iar PCCB să devină mai atractivă.

• Necesarul de gaze naturale în depozitele subterane, la finalul ciclului de înmagazinare 2017, este de 2,2 miliarde metri cubi

Stocurile de surse energetice care trebuie să fie constituite până la 15 noiembrie 2017, pentru buna desfăşurare a activităţii odată cu începerea sezonului rece, sunt următoarele: lignit în centrale - 1,3 milioane de tone, lignit depozitat în cariere - 500 de milioane de tone, huilă - 332 milioane de tone, păcură - 26,5 milioane de tone, potrivit autorităţilor. Volumul de apă în lacuri ar trebui să fie de 1,4 miliarde metri cubi (estimare Apele Române), adică echivalentul unei producţii de energie electrică de 1,6 milioane de MWh (estimare Hidroelectrica), conform sursei citate. Totodată, este necesar şi un stoc de gaze naturale în depozitele subterane, la finalul ciclului de înmagazinare 2017, de 2,2 miliarde metri cubi (estimare Transgaz).

Reprezentanţii ministerului de resort explică faptul că tot acest necesar de combustibili este fundamentat pe prognoze care arată o creştere a consumului mediu de energie electrică pentru perioada 15 noiembrie 2017 - 15 martie 2018, comparativ cu sezonul rece anterior: "Ţinând cont de evoluţia consumului de energie electrică din perioada 1 ianuarie - 1 septembrie a.c., de inexistenţa unor semnale privind apariţia de noi agenţi economici cu consum relevant de energie electrică, de scenariul DEN (n.r. Dispeceratul Energetic Naţional) care ia în considerare o corecţie a influenţei temperaturilor medii lunare mai scăzute cu 1-2 grade C, estimarea de creştere medie a consumului luat în calcul pentru perioada 15 noiembrie 2017 - 15 martie 2018 este de 1,1% faţă de realizările perioadei similare aferente Programului de iarnă anterior".

Documentul citat mai arată: "Pentru a realiza stocurile de lignit, cel puţin la nivelul valorilor prevăzute în prezentul program de iarnă, este necesar ca toate exploatările şi depozitele de cărbune aferente, inclusiv depozitul U.M.C. Roşia, din cadrul C.E. Oltenia, să fie funcţionale, şi, de asemenea, transportul pe calea ferată între cariere şi centrale să se desfăşoare în mod corespunzător".

Potrivit proiectului, trei producători de energie în cogenerare care utilizează gaze naturale cu preponderenţă pot trece pe consumul de păcură. Este vorba despre Electrocentrale Bucureşti, Electrocentrale Galaţi şi Veolia Energie Prahova (CET Brazi).