ANUL VIITOR, "Transelectrica" a planificat investiţii de 500 milioane de lei

• Scăderea exporturilor şi a consumului intern va micşora profitul companiei

Deşi criza a subţiat veniturile "Transelectrica" SA, care a înregistrat o scădere a volumului de energie transportat prin sistemul naţional în acest an, compania îşi menţine planul ambiţios de investiţii. Adrian Băicuşi, directorul general al "Transelectrica", a declarat, în cadrul unui interviu acordat ziarului BURSA: "Consumul de energie electrică a scăzut, în acest an, cu peste 10%. În plus, şi exporturile s-au diminuat dramatic, cu un procent de circa 40%. Astfel că şi veniturile Transelectrica au scăzut, iar profitul pe care îl vom înregistra în 2009 va fi mai mic decât cel raportat în 2008".

Domnia sa ne-a precizat că, în ciuda crizei şi a diminuării veniturilor, "Transelectrica" a decis să nu-şi reducă, în acest an, bugetul de investiţii programat, de circa 324 milioane de lei. Mai mult decât atât, societatea va realiza, în 2010, investiţii de circa 500 de milioane de lei. Domnul Băicuşi a subliniat: "Pentru perioada de reglementare 2008 - 2012, ANRE a aprobat un plan de investiţii pentru Transelectrica în valoare totală de circa 600 milioane de euro, din care 450 de milioane de euro reprezintă obiectivele care vor fi puse în funcţiune şi a căror recuperare este recunos-cută prin tariful de transport aprobat de ANRE. În prezent, avem 100% grad de realizare a investiţiilor programate în acest an. În primul semestru din 2009, am avut o creştere de 36% a investiţiilor realizate faţă de perioada similară a anului 2008".

• Ministerul Economiei a aprobat planul de perspectivă, cu noi investiţii strategice pe termen lung

Potrivit directorului general al "Transelectrica", Ministerul Economiei a aprobat, luni, planul de perspectivă realizat de societate, care cuprinde o serie de investiţii strategice pentru companie, în vederea modernizării şi extinderii sistemului naţional de transport. Planul a fost necesar pentru că, până în 2017-2018, producţia noastră de energie se va reînnoi cu multe unităţi noi, cu tehnologii performante.

Adrian Băicuşi ne-a mai declarat: "Acest plan de dezvoltare este neangajant. Noi am făcut un studiu cu noile capacităţi de producţie ce vor fi puse în funcţiune în următorii ani şi impactul asupra sistemului naţional de transport. Astfel, sunt necesare noi investiţii în reţea, altele decât cele prevăzute în programul agreat cu ANRE. În următorii ani, Transelectrica va promova studiile de fezabilitate pentru demararea acestor investiţii, atunci când avem şi certitudinea realizării noilor unităţi de generare a electricităţii".

Domnia sa ne-a spus că, în 2010, cea mai mare investiţie în zona producţiei de energie eoliană rămâne parcul CEZ de la Fântânele - Cogealac - etapa I cu peste 200 MW instalaţi. Deocamdată, alte proiecte semnificative de parcuri eoliene nu au mai fost anunţate pentru racordarea la sistem. Oficialul "Transelectrica" susţine: "Este adevărat că, la nivel naţional, sunt anunţate intenţii de investiţii în energia eoliană cu o putere totală instalată de circa 18.000 MW. Majoritatea sunt firme care doresc să îşi vândă proiecte către marii investitori, iar construcţia parcurilor se concretizează mai greu".

O altă unitate nouă de producţie, cu dată fermă de realizare este centrala pe gaz a "Petrom" de la Brazi, cu punere în funcţiune în anul 2011. Pentru restul proiectelor promovate de Termoelectrica în parteneriat cu investitori străini, încă nu a fost luată decizia fermă de angajare a investiţiei. Iar Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă vor fi date în folosinţă în perioada 2016 - 2017.

• 2010, anul demarării unor investiţii strategice

Adrian Băicuşi ne-a precizat că, anul viitor, vor fi demarate procedurile preliminare pentru implementarea unor proiecte strategice în sistemul naţional de transport al energiei electrice. La jumătatea anului viitor, va fi gata studiul de fezabilitate pentru realizarea cablului submarin care va lega România de Turcia (investiţie evaluată la circa jumătate de miliard de euro). Vor fi intensificate şi discuţiile cu Hidroelectrica privind necesarul de investiţii în reţea pentru racordarea hidrocentralei de la Tarniţa (proiect strategic de peste un miliard de euro).

De asemenea, "Transelectrica" va intensifica şi discuţiile cu partenerii sârbi pentru realizarea unui nou proiect de interconexiune. Printre cele mai importante investiţii pe care "Transelectrica" trebuie să le realizeze este noua linie de transport care trebuie să evacueze energia produsă în zona Dobrogei, şi aşa congestionată. Linia Cernavodă - Stâlpu - Braşov va trebui să preia energia produsă în Dobrogea şi să o aducă spre Bucureşti şi centrul ţării, zone cu consum de energie ridicat. Pentru acest proiect, se lucrează, în prezent, la studiul de fezabilitate. "Transelectrica" mai pregăteşte, în această perioadă, şi licitaţia pentru reabilitarea staţiei de la Braşov, punctul terminus al noii linii.

• Ruşii de la "InterRao"vor o linie de tranzit a energiei în zona Dobrogei

Compania rusă "InterRao" a demarat discuţiile cu "Transelectrica" pentru realizarea unei linii de tranzit pentru energia rusească prin Dobrogea înspre Bulgaria şi alte ţări din regiune. Directorul general al "Transelectrica" ne-a spus că propunerea ruşilor trebuie analizată atent pentru că necesită investiţii masive: "Zona Dobrogei este şi aşa congestionată pentru că nu avem multe linii de transport a energiei. Trebuie să analizăm atent propunerea ruşilor, mai ales că necesită investiţii foarte mari. Discuţiile sunt în stadiu incipient".

Bulgarii au o problemă de asigurare a rezervei terţiare de sistem şi doresc să modernizeze şi să reabiliteze o linie veche de transport a energiei din Dobrogea înspre Varna. Adrian Băicuşi ne-a explicat: "Şi acest proiect este costisitor. În primul rând, România se implică în proiecte cu ţările vecine numai dacă există şi un angajament ferm de finanţare din partea lor, dar şi o oportunitate de comercializare a energiei noastre. În plus, Bulgaria doreşte să realizeze, împreună cu România, a doua hidrocentrală pe Dunăre, în zona Nicopole - Turnu Măgurele".

În prezent, cu vecinii bulgari, ţara noastră are cea mai mare capacitate de interconectare. Bulgaria va avea, în viitor, probleme de rezerve de sistem în condiţiile creşterii capacităţii sale de producţie a energiei.