AP:  Pentagonul nu intenţionează să crească arsenalul nuclear al SUA

Pentagonul nu intenţionează să crească volumul arsenalului nuclear american, confruntându-se de fapt cu dificultăţi în susţinerea forţei nucleare actuale, vechi de zeci de ani, iar în anumite privinţe aproape depăşită, relatează The Associated Press, potrivit news.ro

Arsenalul nuclear american este departe de a se afla în "stare perfectă", aşa cum declara Trump miercuri că vrea el să fie în mandatul său.

Acesta este motivul pentru care Guvernul preconizează să cheltuiască sute de miliarde de dolari în vederea unei "modernizări" profunde ori a unei înlocuiri a celor trei categorii de armament nuclear - şi a sistemelor de comandament şi control - în următoarele decenii.

Noi arme vor înlocui - şi nu se vor adăuga - forţelor desfăşurate în prezent, precum cele 400 de rachete balistice intercontinentale (ICBM) de tip Minuteman 3, menite să fie lansate pe termen scurt din silozuri subterane situate în North Dakota, Montana, Colorado, Wyoming şi Nebraska.

Trump a fost întrebat, în cursul unei şedinţe foto în Biroul Oval, dacă intenţionează să crească cu mult volumul forţei nucleare americane, potrivit NBC News.

"Nu, n-am discutat vreodată despre creşterea ei", a răspuns el., "O vreau în stare perfectă". Comandantul suprem a apreciat că Statele Unite au deja suficiente arme. "Nu avem nevoie de o creştere, dar vreau o medernizare şi vreau o reabilitare totală", a spus el, părând să se refere la o înclocuire a armamentului şi sistemelor nucleare învechite.

"Vreau ca forţa nucleară să fie menţinută absolut perfect - ceea ce suntem pe cale să facem", a spus el. "Însă atunci când ei spun că eu vreau de zece ori ceea ce avem acum, este total inutil".

O examinare aprofundată a forţei nucleare a Statelor Unite, a strategei şi politicilor de la baza ei se află în curs începând din aprilie.

Acest studiu - ordonat de Trump şi cunoscut sub numele de revizuirea "posturii" nucleare - este puţin probabil să fie finalizat şi să fie făcut public până la sfârşitul anului, însă se îndepărtează de vreo consolidare majoră a arsenalului, declară oficiali la curent cu dosarul.

În centrul studiului se află, însă, menţinerea unui plan de modernizare pe care Trump l-a moştenit de la predecesorul său Barack Obama, cu eventuale ajustări, şi găsirea unor mijloace de inversare a unui îndelung declin al capacităţiii Departamentului Energiei de a construi şi menţine ogive nucleare, declară mai mulţi oficiali sub protecţia anonimatului despre aceste deliberări interne.

Analiza Pentagonului studiază de asemenea posibilitatea dezvoltării unor arme nucleare cu un randament mai slab, despre care cei care le propun afirmă că i-ar oferi preşedintelui opţiuni suplimentare în răspunsul faţă de ameninţări nucleare. Alţii subliniază că un asemenea tip de armament ar face mai probabilă o cursă a înarmării nucleare.

Statele Unite deţin aproximativ 4.000 de arme nucleare, dintre care 1.800 sunt desfăşurate pe rachete şi la baze ale unor bombardiere şi avioane de vânătoare, potrivit lui Hans Kristensen, un expert în armament nucleare de la Federation of American Scientists (FAS). Altele sunt ţinute în rezervă.

Numărul exact al armelor active şi în rezervă este, în mod oficial, secret.

Statele Unite sunt limitate de acordul START cu Rusia din 2010, care limitează numărul de focoase nucleare strategice desfăşurate de cele două ţări la 1.550.

La 1 septembrie, Statele Unite au raportat că deţin 1.393 de astfel de focoase, iar Rusia 1.561. Ambele s-au angajat să aibă cel mult 1.550 până în februarie 2018. Această limitare, prevăzută în acord, expiră în 2021 dacă nu se negociază un nou termen.

Secretarul ammerican al Apărării Jim Mattis a dezminţit miercuri în mod public - un gest fără precedent - dezvăluirea NBC potrivit căreia Trump a îndemnat la o creştere a arsenalului nuclear. El a denunţat această informaţie drept "absolut falsă".

Aşteptările opiniei publice cu privire la direcţia politicii americane referitoare la armamentul nuclear sunt importante, deoarece ele pot afecta credibilitatea angajamentelor Statelor Unite prin tratate privind controlul armamentului şi perenitatea promisiunilor faţă de aliaţi ai Washingtonului precum Coreea de Sud şi Japonia, care contează pe protecţia "umbrelei" nucleare americane, scrie The Associated Press.

Ele pot influenţa totodată modul în care gândesc lideri precum Kim Jong-un, care-şi percepe ţara ca aflându-se sub asediul Statelor Unite şi ca ameninţată de raza lungă nucleară americană.

Declaraţii anterioare ale lui Trump despre armamentul nuclear au provocat confuzie şi îngrijorare.

În decembrie, de exemplu, el a sugerat că preferă să extindă arsenalul nuclear. "Statele Unite trebuie să-şi consolideze straşnic şi să-şi extindă capacitatea nucleară până când lumea îşi bagă minţile-n cap cu privire la armamentul nuclear", declara el atunci.

Locatarul Casei Albe a ameninţat, de asemenea, să distrugă Coreea de Nord, în cazul în care Phenianul atacă nuclear Statele Unite.

Statele Unite nu duc lipsă de putere nucleară, în pofida faptului că au fost afectate recent de o lipsă de resurse, iar în unele cazuri de un declin al moralului personalului însărcinat cu operarea şi securitatea armamentului nuclear.

"Cunosc capacitatea pe care o avem, credeţi-mă, şi este minunată. Este masivă", a declarat Trump.