Aproape doi pe loc, pentru alegerile BVB

Actualizare 14:30 Doroş: "Cunosc îndeaproape realizările şi problemele BVB şi ale Depozitarului Central, cât şi discuţiile despre înfiinţarea unei Contrapărti Centrale"

Claudiu Doroş, vicepreşedintele SIF2 Moldova, a transmis, printr-o scrisoare deschisă adresată Consiliului de Administraţie al BVB, privind candidatura pentru un post de membru al Consiliului, că acesta cunoaşte "îndeaproape realizările şi problemele BVB şi ale Depozitarului Central, cât şi discuţiile despre înfiinţarea unei Contrapărti Centrale (CCP) în România".

"În acest demers, am susţinerea deplină a acţionarului SIF Moldova, compania de investiţii unde îmi desfăşor activitatea profesională, având expertiza cerută de actul constitutiv al BVB şi lege", conform sursei citate.

Acesta aminteşte că SIF Moldova, "nu numai că este acţionar cu 5% din capitalul social al BVB, ci este şi unul din cei mai activi investitori pe piaţa de capital românească, cu un portofoliu de acţiuni listate de peste 1,1 miliarde lei, realizate cu investiţii la BVB de circa 700 milioane lei, numai în ultimii 5 ani".

Vicepreşedintele SIF2 mai notează în scrisoare:

"Politica de investiţii a SIF Moldova este orientată exclusiv pe România, în companii listate şi noi linii de business pe care le construim începând din 2013, cu intenţia de a deveni şi listate, deschise către investitori.

(...) Cred cu tărie că aceste trei instituţii trebuie să fie pilonii de bază ai pieţei de capital, parte integrantă a pieţei financiare româneşti şi europene. Din acest motiv, în această scrisoare, voi insista mai puţin pe enumerarea unor obiective principale pe care le ştim şi le urmărim cu toţii (e.g. creşterea lichidităţii prin IPO-uri şi listări ale unor companii private sau de stat, ori calificarea ca piaţă emergentă). Aş dori să insist pe arhitectura pieţei şi integrarea în fluxurile financiare regionale, cel puţin.

Câteva aspecte şi opinii:

1.Eforturile actualului Consiliu şi ale executivului BVB, de promovare prin evenimente corporative diversificate, au reuşit să aducă o vizibilitate mai bună, rulaje zilnice în creştere, paşi importanţi către obiectivele majore, dar trebuie continuate cu mai multă convingere şi energie.

2.Indiferent de eforturile şi paşii care s-au făcut în sensul consolidării instituţionale cu scopul de a creşte încrederea investitorilor, probleme încă apar. Sigur, este sarcina instituţiilor de reglementare, dar şi a noastră, a tuturor participanţilor la piaţă, să le rezolvăm, dar cel mai important aspect este acela că cei trei piloni trebuie să funcţioneze împreună pentru a îmbunătăţi aspecte importante, dacă ne referim la strategia de dezvoltare a pieţei, la siguranţa păstrării titlurilor sau la siguranţa şi rapiditatea decontărilor, ori compatibilitatea unor sisteme informatice avansate. Serviciile de custodie, casele de brokeraj şi clienţii lor, au propriul rol (sine qua non) în această arhitectură.

3.În ceea ce priveşte CCP, cel de-al treilea pilon, ce urmează a fi creat, el poate avea rolul de a consolida definitiv integrarea în piaţa financiară europeană a celei româneşti. Atât din perspectiva termenelor şi obligaţiilor prevăzute în Directivele şi reglementările UE - MIFID, dar mai ales, în ceea ce priveşte un mix optim, un cerc virtuos, între fluxurile interne şi cele externe, între tranzacţionarea companiilor locale de diverse mărimi, din diverse sectoare economice şi atragerea unor companii din regiune spre a fi tranzacţionate, (de ce nu?) la BVB. Astfel, volume crescute şi venituri pe măsură, ale BVB şi ale participanţilor, sunt posibile.

Deşi primele termene pentru a crea instituţional un CCP au trecut, există o perioadă de tranziţie, dar este de neacceptat să ratăm obiectivul iulie 2019, astfel încât România şi BVB să rămână un «loc de tranzacţionare» în termeni de reglementare.

În schimb, obiectivul de business mai sus menţionat, presupune, odată cu atragerea investitorilor, o corelare a obligaţiilor de reglementare cu cele tehnice de acces la pieţele din regiune, în ambele sensuri, în termenul rămas până la integrarea europeană. Mai precis, aşa cum cunoaştem, crearea unui CCP pur românesc este dificilă prin prisma unor termene şi proceduri foarte stricte. Participarea noastră că parteneri (acţionari) cu drepturi depline la un CCP regional, indiferent pe structura cărui CCP autorizat EMIR (din Ungaria, Polonia, Austria, sau Grecia) poate salva multe resurse de timp, know-how şi bani. În acest sens, expertiza BERD este un suport de valoare.

Datorită unor aspecte legate de costuri de acces, structura de acţionariat actuală, suport pentru derivate şi alte aspecte, două opţiuni par mai fezabile, ATHEX şi KDPW. O variantă de lucru, rezultată din valorificarea colaborării deja autorizate a ATHEX în România cu SIBEX, poate fi explorată mai rapid, în sensul construirii unei «filiale» locale a acestui CCP. În plus, valorificarea resurselor financiare şi expertizei pe derivate a SIBEX merită discutată şi supusă atenţiei acţionarilor.

O singură piaţă, puternică, în România, integrată în fluxurile financiare regionale este ceea ce presupun că ne dorim cu toţii, atât investitorii (instituţionali sau individuali), cât şi acţionarii BVB, dar şi instituţiile de reglementare-supraveghere (ASF şi BNR).

4.În mod particular, dezvoltarea produselor tranzacţionabile are nevoie stringentă de reglementarea şi introducerea vânzărilor în lipsa, bazate şi pe împrumuturi de acţiuni. Cadrul legal general, inclusiv cel fiscal, există. În plus, România are deja o fiscalitate avantajoasă şi flexibilă (e.g impozitare scăzută dividende, evitarea dublei impuneri, legislaţie pentru holdinguri).

Dar, sunt necesare prevederile secundare de aplicare, care să dimensioneze realist anumiţi parametri tehnici, astfel încât intermediarii şi investitorii să le creeze şi să le tranzactioneze confortabil (e.g. perioada de împrumut permisă 6-12 luni, nu 30 zile, implicarea custozilor şi CCP în garantare/decontare, nu cu active de peste 100% din valoarea titlurilor împrumutate, altele).

5.Pentru operaţionalizarea celor de mai sus, este necesară o mai clară segmentare a pieţei: avem nevoie şi de marii brokeri internaţionali care ne pot aduce vizibilitate, mari investitori şi volume pe măsură, dar şi brokerii de retail care să-şi îndeplinească în mod profesionist, cu pasiune, rolul de a fi aproape de micii investitori prin expertiză pe care o au, activităţi de tip educaţional şi informare continuă.

În final, sunt convins că estimările aproape unanime ale instituţiilor publice de profil şi a celor financiare internaţionale, dar şi ale unor investitori instituţionali de prestigiu (care spun că România este într-o situaţie macro-economică bună, consolidată, pe primele locuri în UE, iar creşterea se va accelera în următorii doi ani), se vor reflecta în performanţele companiilor româneşti, dar şi în calculele şi percepţia investitorilor (care, până acum, au rămas prea sceptici şi nu au valorizat prin cotaţii pe măsură acţiunile în piaţă).

În acord cu standardele de guvernanţă corporativă, rolul Consiliului de Administraţie al BVB, şi aportul membrilor săi, este, pe de o parte, crearea unui cadru decizional pentru suportul, dezvoltarea, dar şi controlul executivului, pe de altă parte, viziunea strategică a companiei şi promovarea acesteia în diverse medii ale societăţii româneşti, în strategia de ţară şi în politicile guvernamentale. Noi suntem cei care trebuie să oferim instituţiilor pe care contăm expertiză şi perspectiva necesară, tot noi suntem cei care trebuie să contribuim la obiectivele noastre comune".

(A.C.)

------------------

Actualizare 12:46 Brokerii cer vot cumulativ la alegerile BVB

Asociaţia Brokerilor, alături de un grup de SSIF-uri şi investitori, cu o deţinere cumulată de peste 10% din capitalul BVB, au solicitat completarea convocatorului Adunării Generale din 14 decembrie cu propunerea aplicării, în mod obligatoriu, a metodei votului cumulativ pentru alegerea admnistratorilor BVB.

Convocatorul actualizat al Adunări Generale Ordinare a Acţonarilor BVB din 14/15 decembrie 2015 va fi comunicat şi expediat acţionarilor în condiţiile legii, potrivit raportului BVB.

Acţionarii care au cerut completarea convocatorului sunt Finaco Securities (cu o deţinere de 1,5436 % din capitalul BVB), Asociaţia Brokerilor (0,1285%), Interfinbrok Corporation (1,4811%), Confident Invest Bucureşti (1,4811%), Muntenia Global Invest (0,5448 % ), Paul Dan Viorel (0,0358%), Rombell Securities (0,2367%), SSIF Vienna Investment Trust (0,98%), Toma Constantin (0,28%), Oltenia Grup Invest (0,6385%), IFB Finwest (1,04%), Molnar Octavian (0,01%), Nova Invest (1,045%), Mobinvest (0,3062%), Bocioc Marius - Ioan (0,3780%), Ciorba Ioan (0,0372%).

--------------

Şaisprezece candidaţi s-au înscris la alegerile pentru Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), programate pentru 14 decembrie, concurenţa fiind de 1,77 pe loc, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a păstrat în vigoare conflictele de interese între funcţiile de pe piaţa de capital.

Din actualul Consiliu, şapte membri doresc să îşi păstreze scaunele. Preşedintele Lucian Anghel mai râvneşte un mandat, la fel ca Valerian Ionescu, şeful departamentului de piaţă de capital din cadrul BCR, ambii propuşi de Banca Comercială Română.

Stere Farmache, fostul preşedinte BVB, şi Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor şi vicepreşedinte BVB, ţintesc şi poziţia de preşedinte, în timp ce Octavian Molnar, şeful IFB Finwest, vizează doar poziţia de membru în CA.

Cele trei candidaturi sunt văzute drept riscante de către nu se ştie cine de la BVB, care le-a pus câte o steluţă şi a scris în dreptul lor: "În cazul în care Consiliul Bursei este compus dintr-o persoană care nu are dreptul de a fi membru al Consiliului Bursei, conform articolului 41 alineat (1) din Actul Constitutiv al Societăţii, BVB ar fi expusă unui risc legal major în ceea ce priveşte validitatea deciziilor Consiliului Bursei. În acest caz, există motive, susţinute de opinii legale, care ne determină să considerăm că persoana în cauză nu mai are dreptul de a fi membru al Consiliului Bursei sau, cel puţin, că există dubii serioase asupra acestui drept, care nu pot fi înlăturate în prezent".

Desigur, BVB nu a oferit detalii despre aceste "opinii legale" pe care le citează.

Pompei Lupşan, actualmente vicepreşedinte BVB, şi Robert Cosmin Pană, de la Swiss Capital, vor să rămână şi ei la conducerea BVB.

Pe lângă actualii administratori, încă 9 dosare au fost înscrise în luptă.

O surpriză este depunerea candidaturii lui Claudiu Doroş, vicepreşedinte SIF Moldova, pentru poziţia de membru independent al Consiliului Bursei.

În momentul de faţă, funcţia de vicepreşedinte SIF2 şi cea de administrator BVB sunt incompatibile, conform regulamentelor în vigoare.

Faptul că SIF-urile doresc să se implice în conducerea BVB s-a văzut încă de la Adunarea generală precedentă pentru trecerea la sistemul dualist de conducere, dar şi la alegerile pentru Consiliul Depozitarului Central.

De altfel, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) dăduse semnale că doreşte să ridice incompatibilităţile între funcţiile de pe piaţa de capital, ceea ce ar fi permis membrilor din conducerile SIF-urilor să preia frâiele BVB.

Acest lucru nu s-a întâmplat însă, aşa că rămâne de văzut care va fi mişcarea lui Claudiu Doroş, în cazul în care ar obţine voturile Adunării Generale BVB.

La alegerile de la Depozitarul Central, BVB a susţinut patru candidaţi incompatibili şi a suportat penibilul respingerii lor de către ASF.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, unul dintre cei mai mari acţionari ai Bursei, cu un pachet de 5% din acţiuni, îl susţine pe Otto E. Naegeli.

Totodată, s-au înscris la alegeri şi Gabriel Marica (autopropus), Cristian Micu (propus de Nicolae Albu) şi Ovidiu Sergiu Pop (propus de Intervam şi pentru funcţia de preşedinte).

Pe lista de candidaţi figurează şi Radu Toia, fost director de autorizare şi reglementare al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi fost director general adjunct la SIF Transilvania, dar şi Alina Constantinescu, fost avocat al BVB, şi Lucian Dobre, fost angajat al Bursei, care într-o Adunare Generală i-a adresat directorului general Ludwik Sobolewski întrebări legate de salariul său.

Interesant este că majoritatea candidaţilor s-au înscris pentru poziţia de membru independent, deşi, în mod clar, unii dintre ei provin de la case de brokeraj sau emitenţi.

Singurii care nu au precizat că vor să fie "independenţi" sunt: Octavian Molnar, Robert Pană şi Dan Paul.

Printre acţionarii mai mari ai Bursei, au raportat deţineri SIF Moldova (5%), SIF Transilvania (7,17%), SIF Muntenia (4,32), SIF Oltenia (5%) şi BERD (5%). Conform surselor din piaţă, pachete de aproximativ 5% ar mai avea şi Grupul BCR, fondurile ING şi fondurile Franklin Templeton.